Criza energetică europeană se adâncește: UE caută soluții urgente
O nouă criză energetică lovește Europa, cu potențialul de a afecta grav gospodăriile și companiile. Statele membre UE au început să ia măsuri individuale pentru a atenua impactul, dar lipsa unei strategii comune riscă să amplifice problemele. Comisia Europeană urmează să prezinte o serie de recomandări menite să stimuleze utilizarea energiei regenerabile și să reducă costurile pentru consumatori. Decizia este așteptată pe 22 aprilie.
Măsuri naționale disparate
Creșterea prețurilor la gaze naturale a dus la explozia costurilor cu energia electrică, forțând statele membre să acționeze. Aceste măsuri, însă, sunt adesea necoordonate, ceea ce creează o ineficiență și o inechitate pe piața energetică. Comisia Europeană propune acum o serie de măsuri la nivel european pentru a uniformiza răspunsul la criză.
Documentul care va fi prezentat pe 22 aprilie vizează reduceri de taxe și tarife de rețea. Aceste măsuri sunt menite să stimuleze investițiile în energia regenerabilă, cum ar fi energia solară și eoliană. De asemenea, se așteaptă recomandări pentru reducerea impozitării energiei electrice și pentru a o face mai atractivă din punct de vedere fiscal decât combustibilii fosili.
Scumpiri și riscuri de penurie
Criza energetică nu se rezumă doar la creșterea prețurilor la energie electrică. Prețurile la benzină, motorină și gaze naturale au crescut semnificativ. Există, de asemenea, o amenințare reală de penurie de combustibil pentru avioane. Michael O’Leary, CEO-ul Ryanair, a declarat, la începutul acestei luni, că riscul de întreruperi în aprovizionare ar putea apărea în mai și iunie, în funcție de evoluția războiului.
Comisarul European pentru Energie și Locuințe, Dan Jørgensen, a avertizat că prețurile la petrol și gaze nu vor reveni la nivelurile anterioare războiului, chiar dacă conflictul din Orientul Mijlociu s-ar încheia. Impactul financiar al conflictului se resimte deja: în 30 de zile, factura de import a combustibililor fosili ai UE a crescut cu 16,2 miliarde de dolari.
Blocada navală și creșterea prețului petrolului
Situația a fost agravată de decizia lui Donald Trump, fost președinte american, de a ordona Marinei SUA să instituie o blocadă navală în Strâmtoarea Ormuz. Această măsură a dus la o creștere bruscă a prețului petrolului. Cotația petrolului a crescut cu 8% luni, depășind din nou pragul de 100 de dolari pe baril. Țițeiul West Texas Intermediate (WTI) a ajuns la 104,72 dolari, iar țițeiul Brent se tranzacționa la 102,16 dolari.
Blocada, care a intrat deja în vigoare, va afecta navele în Golful Oman și Marea Arabiei, la est de Strâmtoarea Ormuz. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a avertizat că navele care intră sau ies din zona blocată fără autorizație sunt pasibile de interceptare. Transporturile umanitare vor fi permise sub inspecție. Garda Revoluționară Islamică a transmis că navele militare care se apropie de strâmtoare vor fi ”tratate cu severitate”.
Comisia Europeană va prezenta recomandările sale oficiale pe 22 aprilie, într-un moment de tensiuni crescute pe piața energetică.
