Pentru un sfert dintre români, costurile ridicate reprezintă principalul obstacol în adoptarea unui stil de viață sănătos. Această concluzie a fost evidențiată într-un studiu recent realizat de ISRA Center Marketing Research, la solicitarea Secom® Healthcare Group. Datele relevă provocări importante pentru sănătatea publică în România, în contextul în care țara se confruntă cu rate ridicate de mortalitate evitabilă.
Alimentația: Progrese vizibile, dar inegal distribuite
Studiul „Prevenția ca stil de viață în România 2026” a analizat mai mulți piloni ai unui stil de viață sănătos, inclusiv alimentația, activitatea fizică, somnul și managementul stresului. Consumul mediu de fructe și legume a crescut de la 3,4 porții pe zi în 2025 la 4,3 porții în 2026, apropiindu-se de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Ponderea celor care consumă cinci sau mai multe porții pe zi s-a dublat, ajungând la aproape 41%. Generația Z conduce în acest clasament, cu o medie de 5,1 porții pe zi. De asemenea, hidratarea a înregistrat o creștere, de la 1,8 la 2,3 litri de lichide consumați zilnic.
nnPeste o treime dintre români (36%) au căutat activ alternative mai sănătoase la gustările procesate în ultimele șase luni, ceea ce reprezintă o creștere de șase puncte procentuale față de anul precedent. Principalele opțiuni alese au fost fructele și legumele proaspete, gustările naturale cu ingrediente simple, semințele, nucile și fructele uscate, dar și produsele lactate.
Suplimentele nutritive și rolul lor preventiv
O tendință tot mai pronunțată este utilizarea suplimentelor nutritive cu scop preventiv. Aproximativ 65% dintre utilizatori declară că le folosesc pentru a evita problemele de sănătate, față de 54% în 2025. Utilizarea lunară a suplimentelor a crescut de la 33% la 38%, sugerând o normalizare a suplimentării preventive în rândul populației urbane. Datele din analizele medicale susțin această tendință.
nnDintre cei care și-au făcut analize de sânge în ultimul an, 39% au fost diagnosticați cu deficit de vitamina D3, iar 38% cu deficit de magneziu, acestea fiind principalele carențe identificate.
Stresul și activitatea fizică: Tendințe contradictorii
Gestionarea stresului pare să se îmbunătățească, 45% dintre români declarând că își gestionează activ stresul, în creștere cu nouă puncte procentuale față de 2025. Metodele preferate rămân accesibile și fără cost: muzica, plimbările în natură, relaxarea pasivă și activitățile fizice. Meditația rămâne marginală.
nnCu toate acestea, în ceea ce privește activitatea fizică, se observă o ușoară diminuare. Durata medie a unei sesiuni a scăzut la 43 de minute, sub reperul de aproximativ 75 de minute derivat din recomandarea OMS. Mai mult, intenția de a îmbunătăți nivelul de mișcare în următoarele 12 luni a scăzut de la 47% la 41%.
Pentru 25% dintre români, costul perceput este principalul obstacol în menținerea unui stil de viață sănătos, urmat de lipsa de timp (24%), oboseală (23%) și stresul cotidian (23%).
nnStudiul a fost realizat prin interviuri online, în perioada 20-25 februarie 2026, pe un eșantion reprezentativ național urban de 1.000 de respondenți cu vârste între 18 și 65 de ani.
