Instituțiile publice din București au ales să facă ultimele achiziții ale anului 2025 într-un mod total opus discursului oficial despre austeritate. În timp ce Guvernul anunță măsuri de austeritate și majorează taxele pentru populație, unele entități din capitală investesc sume considerabile în gadgeturi de ultimă generație, conturând o imagine paradoxală a gestionării resurselor financiare.
Achiziții fluctuante în domeniul tehnologiei de lux
Printre cele mai importante exemple se află Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog (CNSM), care a achiziționat pe final de an modele de telefoane Apple din gama premium, cu prețuri ce depășesc 7.700 de euro pentru câteva dispozitive. Achiziția, realizată direct și fără licitație, a inclus un iPhone 17 Pro Max de 512GB și două modele de aceeași capacitate, în culoarea „Cosmic Orange”. În plus, instituția a optat pentru accesorii inferioare, cum ar fi seturi de căști AirPods Pro, achiziționate pentru peste o mie de lei bucata, completând astfel un „coș de cumpărături” modern și costisitor.
Această alegere ridică întrebări legate de necesitatea și impactul acestor tehnologii în contextul sprijinirii serviciilor de sănătate mintală, în condițiile în care bugetul statului promovează austeritatea și creșterea impozitelor. Mai ales când, în același timp, Guvernul anunță reducerea fondurilor pentru diverse domenii sociale, achiziția acestor gadgeturi de lux în cadrul unor entități publice creează un contrast puternic.
Investiții similare și în mediul academic și local
Nu doar autoritățile din sănătate se află în centrul atenției. O altă achiziție controversată a venit din partea Fundației „Patrimoniul ASAS”, organizată sub auspiciile Academiei de Științe Agricole și Silvice. Aceasta a cumpărat un iPhone 17 de 256GB, pentru suma de peste 4.100 de lei, în condițiile în care suma nu pare exorbitantă, dar subliniază totuși tendința instituțiilor publice de a alege gadgeturi de ultimă generație, chiar și în perioade de criză economică.
Fenomenul nu se limitează doar la București, ci pare să fie o tendință națională. Tot mai multe primării, universități și agenții publice aleg să aloce sume importante pentru telefoane din cele mai recente generații. În județul Satu Mare, Primăria Tarna Mare a cumpărat opt iPhone 17 Pro, folosind fonduri europene și justificând achiziția prin necesitatea de a digitaliza comunicarea instituției. La Călărași, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă a achiziționat nouă telefoane similare, iar Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca s-a orientat spre modelul de vârf, iPhone 17 Pro Max cu 1TB de stocare.
De ce această tendință ridică semne de întrebare
Analiza acestor achiziții ridică semne de întrebare nu doar în privința justei utilizări a fondurilor publice, ci și în privința priorităților instituțiilor. Deși prețurile acestor gadgeturi pot varia, tendința de a opta pentru cele mai noi și mai scumpe modele din gama Apple face dificilă justificarea acestor cheltuieli în condiții de austeritate. În plus, mulți observatori critică faptul că diferența de utilitate între un telefon de ultimă generație și unul de câțiva ani este, în mare parte, nesemnificativă pentru serviciile oferite.
Astfel, pe străzile din țară, nu doar entitățile din București ci și administrațiile locale și universitățile par să fi intrat într-o cursă a gadgeturilor de lux, indiferent de contextul economic. În timp ce românii resimt efectele creșterii costurilor, a reducerii salariilor și a reducerii fondurilor sociale, unele instituții aleg să investească în device-uri de ultimă generație, un gest care ridică, nu o dată, probleme de etică și prioritate.
Pe fondul acestor recentelor dezvoltări, rămâne de văzut dacă această tendință va fi până la urmă maturizată sau dacă va continua să fie un simbol al gestionării incoerente a resurselor publice. În orizontul apropiat, așteptăm să vedem dacă criticile și dezbaterile publice vor influența modul în care aceste achiziții vor fi justificate sau redirecționate către alte priorități.
