Universitățile românești își continuă încercările de afirmare pe scena academică internațională, însă rezultatele rămân modeste, după apariția celui mai recent clasament al universităților, Times Higher Education Rankings by Subject 2026. Potrivit datelor publicate recent, majoritatea universităților din România se află în a doua jumătate a celor 12 liste, cu o singură excepție care reușește să urce în jumătatea superioară, dar și această poziție fiind destul de modestă în comparație cu universitățile de prestigiu din Europa și din lume.
Un clasament sub semnul realităților locale
De-a lungul anilor, universitățile din România au făcut eforturi constante de a-și îmbunătăți poziția în ierarhia mondială, însă rezultatele rămân în urmă față de standardele universităților din vestul Europei și din alte părți ale lumii. Nici măcar în domeniul științelor exacte sau tehnice, considerat de mulți ca fiind o prioritate pentru dezvoltarea națională, nu s-au înregistrat progrese semnificative.
De exemplu, Universitatea din București, cea mai veche și mai prestigioasă instituție academică din țară, continuă să se plaseze în partea de jos a clasamentului, fiind inclusă în jumătatea inferioară a listei generale, fără a ocoli comparația cu alte universități din Europa Centrală și de Est, care au reușit să urce mai sus sau cel puțin să își îmbunătățească pozițiile în ultimii ani.
Impact modest la nivel global, nevoie de reforme structurale
Impactul universităților românești asupra comunității științifice mondiale rămâne redus, iar această situație nu pare să se schimbe în viitorul apropiat dacă nu vor fi adoptate reforme strategice. Cu toate că autoritățile de la noi își doresc să îmbunătățească poziția instituțiilor de învățământ superior, există îngrijorări serioase legate de subfinanțarea cronică, infrastructura depășită și capacitatea de a atrage cercetători și studenți internaționali.
Din această perspectivă, clasamentele precum cel al Times Higher Education evidențiază și încapsulează totodată lacunele structurale din sistemul universitar românesc, precum și nevoia de a investi mai mult în cercetare, în resurse umane și în colaborări internaționale. Doar astfel instituțiile vor avea șanse reale să urce în ierarhii și să își crească vizibilitatea pe plan mondial.
Perspective pentru viitor: între adaptare și inovare
Experții în domeniul educației superioare subliniază că, pentru a fi competitivă la nivel global, universitatea trebuie să fie capabilă să inoveze, să colaboreze și să adapteze programele de studii conform celor mai înalte standarde internaționale. În cazul României însă, întâmpinăm încă obstacole majore, precum birocratia administrativă și lipsa unui sistem de finanțare sustenabil.
Pe termen lung, rezultatele din ultimul clasament ar putea constitui un real impuls pentru schimbare, dacă autoritățile vor lua în serios necesitatea de a crea un mediu academic competitiv și atractiv. În ciuda provocărilor, există și semnale pozitive: unele universități din țară au început să implementeze proiecte de colaborare internațională, iar pare că interesul pentru cercetare și inovare începe să crească.
Încă din 2022, oficialii din învățământul superior românesc recunoșteau dificultățile majore și pledau pentru reforme ambițioase. Dacă aceste inițiative vor fi susținute și dezvoltate, în următorii ani s-ar putea vedea o îmbunătățire semnificativă a poziției universităților noastre pe scena academică internațională. În definitiv, drumul spre excelență este lung, iar clasamentul mondial reprezintă doar o piesă din puzzle-ul complex al reformelor sistemice necesare pentru înnoirea și afirmarea educației superioare din România.
