Senatorul USR Ștefan Pălărie lansează acuzații dureroase la adresa managementului Academiei Române, susținând că modificările recente aduse legii instituției ascund, de fapt, fapte cu aspect penal. Într-o declarație făcută în Parlament, politiciencul a precizat că un raport de audit financiar efectuat de Curtea de Conturi pentru anul 2024 relevă probleme grave în modul în care conducerea Academiei a gestionat resursele și a luat decizii, în contradicție cu prevederile legale.
Auditul Curții de Conturi: dovezi ale deciziilor ilegale
Potrivit senatorului USR, raportul de audit nu este doar o simplă evaluare financiară, ci o achiziție clară a dovezilor care confirmă neregulile grave în administrarea Academiei Române. În document, se arată fără echivoc faptul că unele decizii ale conducerii instituției au încălcat legislația în vigoare, fie prin achiziții dubioase, fie prin alocări bugetare nejustificate.
„Negru pe alb, raportul face referire la decizii care încalcă legea, iar aceste acte pot constitui, în mod cert, fapte cu iz penal”, a declarat Ștefan Pălărie. Expertiza curentă a auditorilor relevă, de asemenea, o gestionare cel puțin deficitara a fondurilor publice alocate pentru cercetare și cultură, ceea ce ridică întrebări serioase cu privire la integritatea conducătorilor instituției.
Reacția Academiei Române și controversele recente
Reacțiile din partea conducerii Academiei Române urmăresc un alt ton, susținând că modificările legislative și auditul reprezintă, în opinia lor, pași normali în adaptarea la noile prevederi legislative și în îmbunătățirea transparenței gestionării. Cu toate acestea, opiniile critice dintre specialiști și politicieni continuă să sublinieze că în spatele acestor măsuri se află, cel mai probabil, interese obscure, menite să acopere anumite deficiențe grave în conducere.
Recent, controversele legate de managementul Academiei au ieșit în prim-plan din cauza unor decizii asupra anumitor proiecte finanțate din fonduri publice, despre care au apărut suspiciuni de risipă și nepotism. Aceste scandaluri s-au adăugat unei atmosfere de suspiciune și dezbinare în rândul membrilor forului științific, într-un moment în care instituția tocmai se pregătește să își redefinim rolele în perioada post-pandemică.
O problemă sistemică în cultura managerială a instituției
Larmă publică și dezbateri aprinse au dus la întrebarea dacă modificările la legea Academiei Române sunt o reacție legislativă adaptată sau un vehicul pentru acoperirea unor practici abuzaive. În contextul mai larg al luptei anticorupție și al transparenței în administrație, cazul învăluie o întrebare fundamentală: cât de sigură mai este integritatea unei instituții ce are și misiunea de a promova valorile naționale?
Pentru USR, cazul nu este doar despre gestionarea unei instituții culturale, ci despre semnele unor practici sistemice ce au nevoie de reformă profundă. În timp ce partidul pregătește un pachet de măsuri pentru eficientizarea și transparența Academiei, conducerea acesteia pare să fie pe cale să devină o verigă slabă în sistemul de protecție a patrimoniului și cunoașterii naționale.
Pe măsură ce dezbaterile continuă, rămâne de urmărit dacă autoritățile vor lua măsuri concrete pentru investigarea și sancționarea eventualilor vinovați. În fața acestor acuzații, cel mai important rămâne cuvântul legii și dorința de a restabili încrederea în instituție, în timp ce semnalele din auditul financiar al Curții de Conturi ridică, mai mult ca niciodată, semne de întrebare cu privire la viitorul Academiei Române în contextul valorii și integrității.
