Diverse

România face un pas important în lupta contra violenței de gen, oficial recunoscând pentru prima dată conceptul de femicid în cadrul legislației sale

România face un pas important în lupta contra violenței de gen, oficial recunoscând pentru prima dată conceptul de femicid în cadrul legislației sale

România face un pas important în lupta contra violenței de gen, oficial recunoscând pentru prima dată conceptul de femicid în cadrul legislației sale. Miercuri, 25 martie, Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege ce condamnă explicit uciderea femeilor pe motive de gen, un pas esențial în consolidarea protecției victimelor și în combaterea violenței domestice. Acum, documentul va fi trimis spre promulgare președintelui României, marcând o schimbare semnificativă în modul în care statul abordează această problemă gravă.

Recunoașterea femicidului: un pas spre conștientizare și responsabilizare

Deși, până acum, femicidul nu fusese recunoscut ca infracțiune distinctă, noua lege aduce clarificări juridice și măsuri concrete pentru prevenție și sancționare. Victoria Stoiciu, senator și vicepreședinte PSD, explică importanța acestui moment: „Femei ucise doar pentru că sunt femei” devine, în sfârșit, o realitate recunoscută în legislație. Aceasta permite, de asemenea, introducerea unor circumstanțe agravante în cazul omorului calificat, fapt ce va conduce la pedepse mai dure pentru autorii acestor crime.

Anul trecut, 66 de femei au fost ucise în România, iar statisticile arată un ritm alarmant, cu o femeie ucisă la fiecare cinci zile. În plus, o parte semnificativă dintre aceste crime au fost comise de parteneri sau membri ai familiei. Această situație accentuează necesitatea unei legi speciale ce să documenteze și să sancționeze femicidul, consecință a unei realități crude, greu de ignorat.

Măsuri legislative pentru o abordare cuprinzătoare a violenței de gen

Noua legislație introduce o serie de obligații pentru autorități, printre care punerea în mișcare a acțiunii penale din oficiu în cazurile de violență domestică și realizarea de analize de risc pentru victimele aflate în situații vulnerabile. De asemenea, se prevede colectarea și raportarea constantă a datelor, pentru a elabora politici publice eficiente și adaptate realității din teren.

Un aspect disputat în dezbatere a vizat ideea introducerii unei infracțiuni separate în Codul Penal pentru femicid. Proiectul actual a optat pentru indicatori civili, definind femicidul în afara atributelor penale, ca fiind parte a cadrului civil al legii. Aceasta a fost o decizie strategică, menită să evite vulnerabilizări și vulnerabilități legale, respectând principiul egalității de valoare a vieților, indiferent de gen.

Victoria Stoiciu subliniază că „nu văd de ce am discrimina din motive de gen și am trata diferit același tip de comportament” și insistă că circumstanțele agravante aduse pentru infracțiunea de omor calificat acoperă, de fapt, o majoritate a cazurilor de femicid din România. În opinia sa, aceste clarificări legislative și măsuri pentru formarea și sensibilizarea personalului din sistemul de justiție și ordine publică sunt esențiale pentru o combatere mai eficientă.

Supra-structurări pentru protecția victimelor și combaterea moravurilor sociale

Se urmează introducerea unor proceduri speciale și a unor formări specifice pentru polițiști, procurori și magistrați, menite să asigure aplicarea corectă a legii și să reducă riscul de tratament discriminatoriu sau pasiv în fața cazurilor de violență. Victoria Stoiciu consideră că „nu poți să pui o prevedere în Codul Penal” pentru astfel de cursuri, însă sprijină necesitatea unei legislații și a unor mecanisme care să responsabilizeze și să educe personalul implicat.

Legislația actuală ar putea fi completată cu măsuri mai ferme, precum formarea continuă și crearea unor unități specializate cu expertiză în domeniu, pentru a clasifica și soluționa rapid cazurile de violență. În același timp, asistența pentru victime trebuie să fie accesibilă și completă, inclusiv prin linia telefonică gratuită 0800.500.333, pentru a sprijini acele femei care se tem sau se simt umilite să solicite ajutor oficial.

Impulsul societății civile și viitoare perspective

De altfel, inițiatorii proiectului subliniază că schimbările legislative au fost accelerate și facilitate de o conștientizare tot mai crescută în societate. Publicul, fiind tot mai implicat, face presiune asupra decidenților pentru a implementa măsuri mai dure și mai clare. Victoria Stoiciu punctează că „presiunea publică” poate aduce schimbarea de care are nevoie societatea pentru a combate cu adevărat violența împotriva femeilor.

Deși cifrele din ultimii ani nu indică o explozie a femicidelor, creșterea gradului de conștientizare a făcut ca această problemă să devină o prioritate politică și socială. Pentru viitor, rămâne de văzut dacă legislația va fi completată prin mecanisme care să reducă acceptarea culturii violenței și dacă sistemul va fi capabil să răspundă prompt și corect la toate cazurile de abuz.

În mod cert, această reformă legislativă reprezintă un început, dar succesul ei depinde de aplicare, de responsabilizarea autorităților și de vigilența societății civile în a monitoriza și a cere continuu măsuri de protecție pentru victimele violenței de gen. Într-un context în care drepturile femeilor încă au de câștigat mult, astfel de pași sunt esențiali pentru construirea unei societăți mai justițiare și mai sigură.

Sursa: Buletin.de