ANAF a identificat peste o sută de creatori de conținut video în România, majoritatea activând în domeniul videchat-ului
La aproape un an după ce Agenția Națională de Administrare Fiscală a confirmat descoperirea a 103 persoane din întreaga țară care obțin venituri din realizarea de conținut video, majoritatea din ei fiind implicați în activitatea de videchat, noile detalii dezvăluie amploarea fenomenului și poziția sa în peisajul economic actual. Repartizarea pe județe indică o prezență semnificativă în regiunile cu densitate mare de tineri și urbanizare crescută, în timp ce situația fiscală a acestor indivizi ridică semne de întrebare asupra modului în care legea se aplică în sectoare emergente.
Creșterea industriei videchat-ului și lipsa clarităților fiscale
De la start, sectorul videchat-ului s-a plasat ca o floridă industrie adesea viclean ascunsă sub umbrela economiei informale. În ciuda popularității crescute și a numeroaselor platforme consacrate, modul în care creatorii de conținut sunt regularizați din punct de vedere fiscal rămâne adesea ambiguu, mai ales pentru cei implicați în activități precum videchat-ul, unde intimitatea și confidențialitatea sunt prioritare.
Primele cifre oficiale, anunțate de ANAF, spun că pe întreg teritoriul țării sunt 103 persoane „creatoare de conținut”, însă mediul de afaceri și reprezentanții industriei susțin că cifra reală ar putea fi mult mai mare, fiind dificil să se contabilizeze toate activitățile fără un sistem transparent și adaptat specificului acestei industrii. Cei mai mulți dintre acești creatori de conținut nu s-au înregistrat oficial sau nu au declarat corect veniturile, fapt care ridică probleme serioase în domeniul fiscalității.
Distribuție județeană și vulnerabilități legislative
În funcție de repartizarea pe județe, o atenție deosebită este necesară în zonele urbane, precum București, Cluj, Timișoara sau Iași, unde concentrația tinerilor și accesul facil la internet creează mediul propice pentru această activitate. În anumite județe, numărul creatorilor de conținut e considerabil, însă acțiunea ANAF de identificare a acestora reprezintă doar o primă etapă în procesul de reglementare a acestui domeniu.
Inspectorii fiscali au explicat că verificările vor continua, iar în unele cazuri, vor fi urmărite inclusiv plățile transfrontaliere și veniturile din platforme internaționale, pentru a asigura fiscalizarea corectă. Totodată, specialiștii atrag atenția asupra vulnerabilităților legislative existente, care permit anumitor activități să funcționeze în zona gri a reglementărilor, fără a oferi un cadru clar pentru plătirea taxelor.
Perspective și provocări viitoare
Indiferent de intențiile ANAF și de eforturile de a urmări și regulariza aceste venituri, realitatea este că fenomenul videchat-ului tinde să devină o componentă importantă a economiei digitale în România. În timp ce unele persoane se străduiesc să își oficializeze activitatea și să contribuie mai corect la bugetul statului, altele continuă să funcționeze în zona clandestină, alimentând astfel un fenomen dificil de controlat.
Gestionarea acestui sector necesită măsuri adaptate și o reglementare clară, care să asigure atât protecția creativilor, cât și corectitudinea fiscală. În plus, autoritățile trebuie să intensifice discuțiile despre securitatea și protecția celor implicați, în special a tinerilor, pentru a evita exploatarea sau utilizarea abuzivă.
În timp ce guvernul continuă verificările și adaptează legislația, sectorul videchat-ului va rămâne un subiect de interes în dezbaterile despre economie, legalitate și societate. În perspectiva următorilor ani, este de așteptat ca așa-numitele „creatorii de conținut” să devină tot mai vizibili, iar modul în care statul va integra aceste activități în sistemul fiscal va influența în mod direct evoluția acestui domeniu emergent.
