Criza economică continuă să modelzează comportamentul consumatorilor din România, însă plățile digitale păstrează un potențial de creștere, chiar și în condițiile unei evoluții economice负dificile. În timp ce economia țării traversează o perioadă de recesiune cauzată de scăderea consumului, inflația aproape de 10% și reducerea veniturilor reale au amplificat percepția de nesiguranță în rândul populației. Chiar dacă stabilitatea în sectorul plăților digitale pare să fie o constantă, dinamica acestora implică o serie de nuanțe care trebuie înțelese în contextul actual.
Consum în desacord cu semnalele economice generale
Deși tendințele naționale indică o prăbușire a consumului, cifrele din zona plăților cu cardul arată o anumită creștere a utilizării creditelor de consum. Însă, această evoluție nu trebuie interpretată ca un semn de revenire economică, ci mai degrabă ca o adaptare la șocurile generate de inflație și scăderea veniturilor. În realitate, majorarea creditului este predominant un mecanism de amortizare a impactului acestor factori, nu o relansare a consumului sustenabil. În plus, plățile din venituri curente continuă să fie sub presiune, iar primul semn clar al unei reveniri stabile va fi o revenire relevantă a plăților din debit, adică cele efectuate direct din venituri.
Traiectoria diferențiată a economiei românești
În contrast cu trendul european, unde cheltuielile au încetinit dar nu au scăzut dramatic, România traversează o perioadă de blocaj al dinamicii de consum. Potrivit indicelui Visa pentru impulsul de cheltuieli, evoluția cheltuielilor a stagnat, reflectând impactul cumulativ al inflației ridicate și al deteriorării încrederii consumatorilor. În același timp, o diferență importantă în peisajul local este creșterea mai accentuată a cheltuielilor realizate pe credit comparativ cu cele din venituri curente. Aceasta indică o utilizare defensivă a creditului pentru acoperirea cheltuielilor esențiale, cum ar fi utilitățile, alimentele sau serviciile recurente, mai degrabă decât o relansare economică.
„Creșterea creditului în această etapă nu trebuie interpretată ca un semn de revenire economică. Ea reflectă, în principal, un mecanism de absorbție a șocului asupra veniturilor reale”, afirmă Adolfo Laurenti, economist-șef al Visa. Acest comportament de adaptare ridică semne de întrebare în privința riscurilor pe termen mediu, fiind nevoie de monitorizare atentă pentru a evita influxul prea mare de datorii nevoite să acopere nevoile esențiale.
Impactul încrederii și perspectiva pe termen lung
Cresterea nivelului de prudență la nivelul consumatorilor accentuează tendința de amânare a cheltuielilor discreționare și a achizițiilor de valoare mare. În această atmosferă, numărul tranzacțiilor rămâne relativ stabil, dar valoarea totală a acestora scade, iar ritmul de creștere devine fragil. „În acest moment, constrângerea principală nu este doar inflația, ci lipsa de încredere. Fără stabilizarea așteptărilor privind veniturile viitoare, comportamentul de consum va rămâne prudent”, explică Laurenti.
O revenire susținută a plăților din debit, care să indice o relansare sănătoasă a economiei, va apare doar după stabilizarea veniturilor și o reducere a incertitudinii. În opinia specialiștilor, prima parte a anului 2026 va continua să fie marcată de presiuni, dar o eventuală dezinflație în a doua jumătate a anului ar putea furniza premisele pentru relansarea treptată a cheltuielilor și o revenire în normal a comportamentului de consum. În perspectivă, anii următori ar putea aduce, dacă evoluțiile economice continuă în direcția dorită, o creștere economică de aproximativ 2,8%, potrivit estimărilor. Astfel, 2026 este văzut ca un an de ajustare, în timp ce pentru 2027 se anticipează reluarea unei creșteri structurale mai vizibile, chiar dacă ea va fi încă dictată de condițiile macroeconomice și de încrederea în evoluțiile viitoare.
