Conform Mediafax: Revenirea vulturului și a grifonilor pe Palatul Universității
Vulturul impresionant de o tonă și cei doi grifoni de câte 300 de kilograme, sculpturi emblematice ale Palatului Universității din București, au fost readuși pe clădirea istorică, după ce fuseseră distruși în urma bombardamentelor din 1944. Ansamblul nou realizat din bronz, cu o greutate totală de 1,6 tone, a fost ridicat cu ajutorul unei macarale și își va relua poziția originală pe frontonul clădirii.
Lucrarea, o valoare de aproximativ două milioane de lei, poartă semnătura sculptorului Alexandru Siminic și a colaboratorilor săi, Teodor și Ștefan Siminic. Tehnicile tradiționale de bronz turnat prin ceară pierdută, cizelare și patinare au fost folosite, pornind de la creația originală a sculptorului Karl Storck.
Un proiect amplu de recuperare istorică
Montarea celor trei sculpturi marchează debutul unui proiect ambițios al Universității din București, care vizează refacerea integrală a ansamblului sculptural al frontonului în următorii doi ani. Compoziția originală, concepută de arhitectul Alexandru Orăscu și realizată de Karl Storck între 1862 și 1869, a dispărut complet în timpul raidurilor aeriene din Al Doilea Război Mondial.
Frontonul original, intitulat „Minerva ocrotind artele și științele”, a fost inspirat de Gliptoteca din Munchen. Lucrarea era concepută de Theodor Aman, iar basorelieful, realizat de Karl Storck și echipa sa, o înfățișa pe Minerva încununând științele și artele, alături de personaje alegorice reprezentând disciplinele academice și artele plastice. Vulturul încoronat și cei doi grifoni se aflau deasupra acestei compoziții. Palatul Universității, ridicat începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a fost extins ulterior între 1912 și 1926.
Amintirea bombardamentului din 1944
Bombardamentul din 4 aprilie 1944 a lăsat urme adânci asupra Palatului Universității, clădirea suferind avarii semnificative și distrugerea aproape completă a ansamblului sculptural al frontonului. După război, fațada corpului central a fost refăcută într-o manieră simplificată, pierzându-se o parte din elementele decorative. Deși clădirea a fost clasată monument istoric în 1946, fragmente din frontonul original s-au păstrat și se află acum în patrimoniul Muzeului de Artă „Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck”.
„Un act de recuperare istorică”
Rectorul Universității din București, Marian Preda, a subliniat importanța revenirii acestor sculpturi, considerând-o „un act de recuperare istorică a unui simbol care a marcat identitatea universității și a Capitalei României timp de 75 de ani”. El a adăugat că gestul contribuie la „reîntregirea memoriei istorice” și la recuperarea uneia dintre imaginile emblematice ale Bucureștiului pierdute în timpul războiului.
Sursa: Mediafax
