Prețurile la petrol au înregistrat creșteri semnificative luni, ca urmare a declarațiilor ferme ale președintelui Donald Trump, care a amenințat că va distruge instalațiile petroliere ale Iranului dacă Teheranul nu va închide Strâmtoarea Hormuz. Această escaladare a tensiunilor din Orientul Mijlociu, combinată cu atacurile recente ale rebelilor hutui yemeniti asupra Israelului, a alimentat temerile privind o nouă criză energetică mondială.
Creșterea accentuată a prețurilor și confruntarea din Orientul Mijlociu
Luni, Brent crude a urcat cu peste 2%, atingând 114,90 dolari per baril, în timp ce West Texas Intermediate s-a apropiat de 101 dolari, în urcare cu 1,37%. În primele trei săptămâni ale lunii martie, cotațiile au crescut cu mai mult de 55%, fiind cel mai mare avans lunar înregistrat vreodată pentru aceste referințe.
Declarațiile președintelui Trump au fost clare: dacă Iranul nu va reintroduce navele în strâmtoarea Hormuz, Statele Unite vor recurge la atacuri pentru a distruge instalațiile petroliere iraniene, inclusiv forajele de pe platforma Kharg Island. Într-o postare pe platforma Truth Social, Trump a avertizat că „U.S. vor distruge zăcămintele de petrol, centralele electrice și insula Kharg, dacă Iranul nu va permite redeschiderea Strâmtorii Hormuz.”
Această declarație riscă să aprindă un conflict de proporții în regiune, având în vedere importanța strategică a strâmtorii, care asigură trecerea a aproximativ 20% din petrolul mondial. Tensiunile cresc pe măsură ce conflictul dintre Iran și SUA, Israel și yemeniti, se intensifică pentru a cincea săptămână, cu atacuri în lanț care destabilizează infrastructura energetică și cresc volatilitatea piețelor.
Escaladarea conflictului și impactul asupra transporturilor maritime
În weekend, revoltele hutui din Yemen au declarat că au lansat rachete împotriva țintelor militare din Israel, în cel mai clar semn al implicării directe a grupării în războiul regional. „Am lansat o serie de rachete balistice asupra obiectivelor militare sensibile din Israel, pentru a sprijini Iranul și Hezbollah-ul din Liban”, a declarat purtătorul de cuvânt Yahya Saree.
Acțiunile hutui au atras atenția analiștilor, care avertizează că orice perturbare a navigației trecând prin Strâmtoarea Bab el-Mandeb, singura cale de acces între Marea Roșie și Golful Aden, ar putea avea consecințe grave pentru economia globală. Doctorul Michael Haigh, specialist în energie la Societe Generale, consideră că „peste patru milioane de barili de petrol trec zilnic prin această zonă, iar perturbarea traficului în această zonă ar putea duce la creșteri semnificative ale prețurilor petrolului, chiar și de până la 150 de dolari per baril în aprilie.”
Societatea Generale avertizează că, în cazul în care Yemenul sau Iranul vor încerca să blocheze sau să saboteze navele în această rută, consecințele vor fi resimțite de toate piețele energetice, dar și de economia mondială.
Pericolul unei „noi normalități” pe piața energetică
Experții în economie și securitate avertizează despre o potentă prelungire a crizei petrolului. Ed Yardeni, președintele Yardeni Research, a declarat că „piața începe să reflecte un scenariu de prețuri mai mari și de durată pentru petrol, precum și pentru dobânzi, ca urmare a riscului de escaladare a conflictului.”
Yardeni susține că blocada Strâmtorii Hormuz, dacă va dura, va spori riscul recesiunii, iar volatilitatea piețelor va rămâne ridicată până când situația se va stabiliza. În același timp, David Roche, strateg la Quantum Strategy, avertizează asupra nivelului tot mai mare de implicare a Statelor Unite. Potențiala decizie de a se implica militar pentru a prelua controlul asupra platformei petroliere de la Kharg Island, care asigură aproximativ 90% din exporturile Iranului, ar putea duce la un conflict generalizat, cu repercusiuni grave asupra întregii regiuni.
„Dacă se va merge pe această cale, vom asista la un blocaj în rețelele de transport și o scădere drastică a exporturilor iraniene,” explică Roche. „Chiar și pe rute alternative, precum Canalul Suez, volumele de petroleu vor fi reduse cu patru până la cinci milioane de barili pe zi.”
În timp ce piețele reacționează cu creșteri ale prețului, anchetele și declarațiile oficialilor indică faptul că tensiunile din Orientul Mijlociu riscă să devină o problemă de durată, alimentată de o cumulare a declarațiilor militare, atacurilor și unei eventuale escaladări a conflictului. Rămâne de văzut dacă politicienii vor reuși să gestioneze această situație sau dacă prețul la benzină va rămâne pe un trend ascendent, alimentând incertitudinea globală.
Sursa: Cnbc.com
