Guvernul și ANRE pregătesc reforme în reglementările de racordare a energiei pentru 2026
Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) anunță o nouă strategie pentru optimizarea sistemului de racordare la rețea, planificată pentru anul viitor. În cadrul unei conferințe pe teme de energie, președintele ANRE, George Niculescu, a dezvăluit intenția de a revizui Regulamentul de racordare și de a introduce măsuri menite să crească garanțiile financiare pentru investitori.
„O altă prioritate pentru noi în 2026 va fi o nouă revizie la Regulamentul de racordare și o spun în premieră la dumneavoastră. Vrem să creștem garanțiile pe care investitorii trebuie să le plătească pentru a racorda un proiect față de nivelul la care ele au fost setate în 2024 și, de asemenea, ne gândim la o modalitate de condiționare a prelungirii ATR-ului de sursa de finanțare. Adică nu putem să prelungim ATR-uri la nesfârșit dacă noi nici măcar nu avem un acord de la o bancă care să ne finanțeze proiectul”, a menționat Niculescu.
Potrivit oficialului, această strategie are ca scop evitarea situațiilor în care capacitatea de racordare, facilitată prin autorizări tehnice, devine o barieră pentru noi investiții, în special în sectorul energiei regenerabile sau al stocării, dar și pentru proiectele de dezvoltare a rețelei. În prezent, garanția solicitată pentru racordare reprezintă 5% din valoarea tarifului de racordare, dar viitorul regulament va introduce probabil condiții mai stricte, însă oficialul nu a anunțat încă valorile exacte.
Consolidarea controlului asupra celor mai speculative investiții
Declarațiile lui Niculescu sunt făcute pe fondul criticilor dure aduse de premierul Ilie Bolojan, care a afirmat recent că „băieții deștepți” au blocat sistemul energetic românesc. În opinia premierului, ani de zile, autoritățile au emis ATR-uri pentru peste 77.000 MW, mult peste actuala capacitate de producție de circa 9.000 MW, creând astfel o situație de blocaj administrativ și supraincarcare a rețelei.
„Am făcut foarte multe lucruri nelalocul lor în aceşti ani. Noi producem, să spunem, în total 9.000 de MW în structura noastră energiei. Dar, în aceşti ani, ca să poţi să te conectezi în sistem, am eliberat documentaţii, ATR-uri pentru 77.000 de MW. Practic, am ocupat toată capacitatea, mai mult decât realistă, de conectare a unor investiţii în domeniul energetic”, susține Bolojan.
Acesta a evidențiat însă și problema investițiilor speculative, unele fiind demarate fără un fundament economic real, ci doar pentru a obține conexiunea la rețea, ceea ce împiedică dezvoltarea proiectelor serioase și eficiente. Premierul a mai spus că „trebuie să spargem aceste ATR-uri de pe hârtie, pentru că nu au fost condiționate corespunzător la eliberare”.
Reforma reglementărilor și introducerea licitațiilor pentru racordare
George Niculescu a reacționat, afirmând că în mandatul său ANRE a adoptat o politică de toleranță zero față de ATR-urile fictive, bazate pe megawați anexi artificial. El a menționat că, în vara trecutului an, regulamentul de racordare a fost modificat pentru a combate fenomenul ATR-urilor „fantomă”, iar efectele s-au văzut deja: anul acesta, s-au expirat ATR-uri în valoare de aproape 9.250 MW.
Pentru a evita repetarea acestei situații, oficialul a anunțat că, de anul acesta, capacitatea solicitată pentru racordări va fi atribuită la licitații, anunțând o reformă fundamentală în acest domeniu: „ATR-urile și racordarea la rețea se vor face prin competiție. Vom merge la licitație dacă vrem să racordăm un proiect unde operatorul de distribuție sau de transport are disponibil de rețea.”
Această măsură are puternica intenție de a echilibra potențialele speculative și de a asigura o utilizare eficientă a resurselor rețelei de energie. Niculescu a explicat că strategia urmărește nu numai cota de racordare, ci și dezvoltarea unui sistem transparent care să prevină abuzurile și să stimuleze investițiile reale și sustenabile, în contextul în care rețeaua energetică trebuie adaptată pentru provocările unei tranziții energetice accelerate.
Perspectivele pentru anii următori indică o abordare mai dură, dar necesară, în gestionarea resurselor și în stimularea investițiilor eficiente în sectorul energetic românesc, într-un mediu în continuă schimbare, în care echilibrul între dezvoltare și sustenabilitate devine tot mai important.
