Conform Digi24: Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), reclamă fapte „de o gravitate deosebită” în dosarul ce vizează „pretinse angajări fictive” la instituție. Verificările oficiale ar fi confirmat că procurorul implicat și-a atras „în mod artificial competența în dosar, prin invocarea unei împrejurări de fapt plăsmuite”. Această situație ar demonta fundamentul pe care a fost construit întregul dosar, relevând o modalitate de exercitare a funcției de urmărire penală incompatibilă cu legea.
Mod de acțiune suspect pe durata urmăririi penale
Potrivit afirmațiilor lui Raed Arafat, pe baza acestor „premise artificiale”, procurorul ar fi desfășurat urmărirea penală in rem timp de peste un an, fără ca persoanele vizate să fie informate și fără a le fi acordat dreptul de a-și exercita drepturile procesuale. Aceleași susțineri ar fi fost folosite pentru a obține autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică cu grad înalt de intruziune, desfășurate pe o perioadă de aproape șase luni. Escaladarea măsurilor nu s-ar fi oprit aici, procurorul solicitând și autorizarea unor percheziții domiciliare.
Respingerea interdicțiilor instanței și ridicarea silită a telefoanelor
Judecătorul de la Curtea de Apel, sesizat în acest caz, ar fi constatat caracterul disproporționat al solicitărilor de percheziții și le-ar fi respins. Raed Arafat susține că, în loc să accepte controlul de legalitate al instanței, procurorul ar fi dispus ridicarea silită a telefoanelor mobile aparținând celor 13 persoane vizate, obținând pe cale alternativă ceea ce instanța refuzase să încuviințeze. Aceste împrejurări, privite în ansamblu, nu ar reprezenta simple erori, ci un mod de exercitare a acțiunii penale caracterizat prin fabricarea premiselor pentru dobândirea competenței, ascunderea urmăririi penale față de persoanele vizate, utilizarea unor susțineri nereale pentru justificarea măsurilor intruzive și încercarea de a ocoli controlul judecătoresc.
Consum de resurse considerabile pe un dosar nefondat
Șeful DSU subliniază că un asemenea mod de acțiune angajează problema răspunderii procurorului și ridică întrebări privind utilizarea resurselor judiciare ale statului. Resurse umane, logistice și financiare considerabile ar fi fost consumate pentru susținerea unui dosar construit pe premise fictive, în loc să fie direcționate către combaterea faptelor reale de criminalitate. Într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege, iar atunci când instrumentarea unui dosar se bazează pe premise artificiale și conduce la restrângerea drepturilor fundamentale, răspunderea trebuie asumată conform legii.
În luna martie, procurorii au efectuat percheziții la sediul DSU, într-un dosar ce viza presupuse angajări fictive. La acea vreme, Raed Arafat a declarat că este o anchetă in rem și că DSU a pus la dispoziție documentele solicitate de anchetatori, aceștia ridicând și telefoane mobile deținute de unii angajați. Ulterior, Arafat a infirmat categoric existența unor angajări fictive și și-a reafirmat disponibilitatea de a colabora cu ancheta.
Sursa: Digi24
