Conform Mediafax: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a reacționat ferm la acuzațiile lansate de liderul senatorilor AUR, PETRIȘOR PEIU, privind costurile și modul de elaborare a Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030. Senatorul AUR a solicitat Curții de Conturi să verifice cheltuielile, susținând că ministerul ar fi plătit un consorțiu privat pentru un document pe care ar fi trebuit să îl realizeze o direcție proprie a instituției.
Costuri și expertiză externă: Ministerul explică
Potrivit informațiilor oferite de MMAP, studiul tehnic necesar elaborării Strategiei a costat 373.600 de lei fără TVA, o sumă considerată de ministrul DIANA BUZOIANU „echivalentul a aproximativ 5 zile din subvenția partidului AUR”, care pentru anul 2025 ar fi de peste 27,5 milioane de lei. Finanțarea acestui contract din Fondul pentru Mediu este prevăzută de legislație, iar Guvernul a aprobat încă din 2022 o alocare maximă de 500.000 de lei pentru studiul respectiv.
MMAP susține că suma de 373.600 de lei a acoperit un studiu tehnic complex, incluzând analiza strategiei anterioare, situația biodiversității din România, obligațiile europene și internaționale, cadrul legislativ, sursele de finanțare, indicatorii de monitorizare și obiectivele naționale.
Rolul Direcției Biodiversitate și componența consorțiului
Referitor la afirmația că documentul ar fi putut fi realizat de angajații ministerului, MMAP a precizat că Direcția Biodiversitate dispune de 13 angajați. Aceștia se ocupă de o gamă largă de sarcini, precum legislația europeană, raportări către Comisia Europeană, proceduri de infringement, convenții internaționale, specii și arii protejate, precum și proiecte de acte normative.
Ministerul a subliniat că elaborarea unei strategii naționale necesită expertiză multidisciplinară, implicând cercetători, date științifice și analize juridice, iar Direcția Biodiversitate a avut rolul de coordonare a politicii publice. MMAP a respins categoric afirmația că Strategia ar fi fost realizată exclusiv de „firme private”, explicând că asocierea contractată este formată din două societăți comerciale și Societatea Ornitologică Română, o organizație non-profit. Ministerul a menținut că a coordonat și și-a asumat Strategia în fiecare etapă, stabilind cerințele tehnice, organizând achiziția, analizând livrabilele, solicitând revizuiri, coordonând consultările și promovând documentul pentru aprobare.
Cronologia aprobării Strategiei
MMAP a prezentat și cronologia detaliată a elaborării și aprobării Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității 2026–2030. Contractul pentru studiul tehnic a fost semnat pe 11 septembrie 2025, prima versiune tehnică a Strategiei fiind datată 30 ianuarie 2026. În lunile următoare, documentul a fost analizat de specialiștii ministerului și ai instituțiilor subordonate, fiind solicitate corecturi și introduse amendamente. Procedura de evaluare de mediu a început pe 20 martie 2026, urmată de consultarea Comitetului Special Constituit pe 2 aprilie. Versiunea revizuită a Strategiei, datată 7 mai 2026, a fost supusă consultării publice începând cu 8 mai.
Avizarea interministerială a inclus observații din partea Ministerului Energiei și Hidroelectrica, Ministerului Economiei și Ministerului Agriculturii, toate cele 31 de observații primind răspunsuri argumentate din partea MMAP, unele propuneri fiind preluate sau determinând reformulări. Guvernul a aprobat Strategia pe 23 iulie 2026, iar după o retragere a hotărârii, documentul a fost depus în Parlament și adoptat definitiv pe 6 august 2026. Ministerul Mediului a adăugat că realizarea strategiei privind biodiversitatea prin expertiză externă nu este o practică nouă, precizând că precedenta strategie, aprobată în 2013 pentru perioada 2014–2020, a fost realizată în cadrul unui proiect UNDP/GEF în valoare de 460.000 de dolari.
Sursa: Mediafax
