Inteligența artificială preia rapid sarcinile repetitive din companii, schimbând modul în care angajații își desfășoară activitatea. În unele organizații, până la 90% dintre cererile IT sunt deja gestionate automat, fără intervenție umană, conform unei analize transmisă comunității StartupCafe.
Discuțiile din România sunt încă într-o fază incipientă, însă evoluția tehnologică determină o schimbare de focus. În loc să se pună problema „cum implementăm AI”, companiile se concentrează acum pe „cum îl folosim eficient și în siguranță”. Adrian Herdan, CEO al companiei românești Devhd, explică faptul că diferența nu va fi dată de numărul de instrumente utilizate, ci de modul în care acestea sunt integrate într-un sistem coerent.
Automatizarea cererilor IT, o realitate în creștere
La nivel global, aproape 88% dintre companii folosesc deja inteligența artificială, iar tendința este în continuă accelerare. Până în 2028, o treime dintre aplicațiile software dezvoltate pentru mediul de business vor include agenți AI, iar cel puțin 15% dintre deciziile operaționale vor fi luate autonom. Numărul agenților AI ar putea depăși 1 miliard până în 2029, aproape de 40 de ori față de 2025.
Acest context duce la o schimbare semnificativă în modul în care funcționează companiile. Un exemplu este ServiceNow, care a reușit să rezolve aproximativ 90% din cererile IT interne fără implicarea angajaților, utilizând propria tehnologie AI. Solicitările vizează în principal sarcini repetitive și de volum mare, precum resetarea parolelor, deblocarea conturilor, acordarea accesului la aplicații, probleme legate de e-mail și instrumente de colaborare, conectivitatea VPN sau probleme hardware.
Datele arată că aceste tipuri de solicitări, care în trecut consumau mult timp și resurse umane, sunt acum gestionate end-to-end de sisteme automate. În unele cazuri, AI-ul acoperă aproape jumătate din cererile legate de rețea și peste 40% din cele de software, semnalând o automatizare din ce în ce mai extinsă pentru întregi procese.
Integrarea AI, diferența critică în cadrul organizațiilor
Adrian Herdan subliniază că în prezent nu mai vorbim despre câte procese pot fi automatizate, ci despre cât de coerent funcționează întregul sistem. „Aici apare diferența între experiment și scalare reală. Diferența nu va fi dată de numărul de instrumente utilizate, ci de capacitatea companiilor de a le integra într-un sistem coerent”, afirmă el.
În România, interesul pentru inteligența artificială crește, însă majoritatea companiilor se află încă în faza de explorare. Discuțiile nu vizează implementări complexe, ci întrebări pragmatice—cum să automatizeze în condiții de siguranță, cum să măsoare impactul și cum să păstreze controlul asupra proceselor.
Pe măsură ce AI-ul devine tot mai prezent în fluxurile de lucru, modul de operare se schimbă. Sarcinile repetitive sunt preluate de sistemele automate, lăsând loc oamenilor pentru activități care necesită decizie, coordonare și adaptare. În această tranziție, diferența nu va fi dată doar de accesul la tehnologie, ci mai ales de modul în care aceasta este utilizată și integrată în procesele de business.
Ultima cifră confirmată în piață indică faptul că până în 2029, numărul agenților AI ar putea depăși 1 miliard, conform prognozelor globale. În același timp, companiile românești își conturează strategiile în sensul optimizării automatizărilor, pentru a face față noilor cerințe de eficiență și siguranță.
Sursa: StartupCafe
