Primăria Bucureștiului intră în noua etapă a gestionării financiare, după mai bine de două decenii în care bugetul general al capitalei fusese administrat în întregime de Consiliul General al Municipiului București (CGMB). O modificare semnificativă, adoptată recent în Parlament, prevede ca, pentru acest an, Primăria Capitalei să aibă întâietate în repartizarea fondurilor, schimbând astfel ritmul și modul în care se alocau anterior sumele destinate dezvoltării orașului și sectorelor sale.
Schimbarea legislativă vine ca o aplicare temporară a votului popular exprimat în cadrul unui referendum inițiat de actualul primar general, Nicușor Dan, cu aproximativ doi ani în urmă. La acea vreme, majoritatea bucureștenilor—65%—au fost de acord ca „repartizarea între Primăria Municipiului București și primăriile de sector a taxelor și impozitelor să fie aprobată de către CGMB”. Aceasta înseamnă, în traducere pe situații concrete, o revenire la controlul direct al capitalei asupra fondurilor, în detrimentul unei distribuții centralizate și mai puțin transparente.
Pentru această an de urgență, modificarea legii bugetare prevede ca o cotă fixă de 14% din impozitul pe venit estimat pentru 2026 să fie direcționată automat către bugetul primăriei centrale. Restul de 85% însă va fi împărțit conform unor reguli noi, decise de CGMB, și nu de Guvern. În fapt, aleșii locali ai Bucureștiului vor fi cei care vor decide, pe bază de proiecte, modul în care se împarte această sumă, în cadrul unui termen foarte strict: primarii sectorelor trebuie să-și prezinte propunerile în maximum două zile de la solicitare, iar consiliul general va avea tot două zile pentru a le aproba.
Această schimbare introduce o dinamică aproape revoluționară în primenirea structurii de alocare a resurselor. În plus, legea prevede ca 14% din impozitul estimat pentru 2026 să fie investit direct în proiecte specifice ale primăriei centrale, în timp ce restul este distribuit pentru sectoare, pe proiecte. Primarii de sector, în această configurație, trebuie să vină cu planuri concrete în termen de 10 zile pentru a putea concura pentru o parte din fondurile destinate dezvoltării locale.
Contextul politic și administrativ actual amplifică această mutare. Primarul general Ciprian Ciucu are o majoritate fragilă în CGMB, sprijinit de o alianță formată din 28 de consilieri, din cinci partide, în timp ce opoziția formată din PSD, AUR și PUSL controlează 27 de mandate. În condițiile în care pentru decizii importante, precum aprobarea bugetului anual sau a majorărilor structurale ale fondurilor, este nevoie de o majoritate de două treimi, primarul va trebui să negocieze și să găsească alianțe și în cadrul forului deliberativ.
De circa 20 de ani, sistemul de gestionare a bugetului orașului s-a schimbat abrupt, de la administrarea centralizată către autonomie și responsabilizare locală. În anii 2000, modelul a fost inversat, odată cu schimbări făcute de guvern, care au transferat primăriilor de sectoare din ce în ce mai multe atribuții și fonduri, culminând cu gestionarea autorizațiilor de construire și a domeniului public. Aceste mutări au dezvoltat o dinamică a alianțelor și conflictele dintre primarul general și primarii de sector, adesea criticate pentru modul în care au fost trase ultimele decenii de strategie urbană.
Modificările recente vor avea, cu siguranță, un impact profund asupra felului în care Bucureștiul va fi administrat în anii următori. Întrebarea rămâne dacă aceste schimbări vor conduce la o gestionare mai eficientă sau vor amplifica centrele de putere locale și centrala, în condițiile unei majorități fragile în Consiliul General. În orice caz, din momentul de față, bugetul orașului nu mai este doar o problemă tehnică, ci devine un teren politic de negociere, în care fiecare decizie va conta pentru viitorul capitalei și al bucureștenilor.
Sursa: Buletin.de
