Marți, cei nouă membri ai boardului BNR se reunesc pentru a decide dacă vor menține, scade sau majoră dobânda-cheie, decisivă pentru viitorul monetar al României. Analiștii consideră, în unanimitate, că rata dobânzii va rămâne la 6,5%, cel puțin pentru această etapă, urmând ca orice schimbare să fie anunțată în contextul unei prognoze actualizate privind inflația.
Deși raportul privind inflația ce va fi publicat pe 15 mai va indica o incertitudine ridicată, specialiștii previzionează că Banca Națională va adopta o retorică mai agresivă în conferința de presă, pentru a explica deviațiile și eventualele măsuri viitoare. Astfel, în ciuda unor posibile ajustări ale prognozei privind inflația, nu se anticipează schimbări majore în orientările strategice ale băncii centrale.
Perspectiva actualizată va fi influențată de factorii externi, precum evoluția prețurilor petrolului și deciziile Băncii Centrale Europene, care preconizează, conform pieței, două majorări ale ratelor dobânzilor până în septembrie. În condițiile unei inflații ridicate, specialiștii argumentează că nu este de așteptat ca BNR să reducă dobânda-cheie înainte de ultima ședință a anului, programată pentru noiembrie, atunci când va fi disponibilă o prognoză actualizată și mai bine ajustată la realitatea economică.
Economiștii de la BCR consideră, de asemenea, că majorarea ratelor dobânzilor este foarte puțin probabilă. Aceștia subliniază că o gestionare mai strictă a lichidității s-ar putea impune în cazul unor presiuni asupra cursului valutar, dar în mod normal, Banca Națională va aștepta o recalibrări în ultimul trimestru al anului, când va analiza și impactul măsurilor guvernamentale și situația energetică.
Analiza scenariilor asupra politicii monetare indică faptul că o reducere a dobânzii cheie nu va avea loc în acest an. Florian Libocor, economistul-șef al BRD, explică clar că scăderea dobânzii ar duce, în mod tehnic, la ieftinirea banilor și ar stimula consumul și investițiile, dar ar putea genera deprecieri ale leului și ieșiri de capital. În plus, impactul asupra inflației ar fi limitat, din cauza prețurilor deja ridicate, astfel încât reducerea dobânzii nu s-ar reflecta în modificări semnificative ale indicilor de prețuri.
Pe de altă parte, o majorare a dobânzii-cheie implică scumpirea banilor, ceea ce duce la încetinirea creditării, reducerea consumului și, în cele din urmă, la o presiune pe reducerea inflației. În aceste condiții, banca centrală acționează în momentul în care inflația devine excesiv de ridicată, chiar dacă acest lucru poate afecta creșterea economică pe termen scurt.
Estimările BCR pentru finalul anului 2026 indică o inflație în jurul valorii de 5,1%, inclusiv impactul șocurilor de pe piața petrolului. Specialiștii atrag atenția că dacă prețurile la combustibili vor rămâne la niveluri actuale pentru o perioadă îndelungată, inflația va avea potențial de surpriză în creștere. Acesta ar putea pune sub presiune atingerea țintei BNR, programată pentru 2027, și ar putea influența deciziile de politică monetară.
În condițiile actuale, politica monetară va continua să fie orientată în funcție de evoluția indicatorilor economici și a pieței energetice. După ultimele estimări, banca centrală va evalua dacă menținerea actualei rate de dobândă rămâne cea mai bună soluție pentru stabilizare, sau dacă va fi nevoie de ajustări pentru a contracara riscurile de inflație și volatilitate valutară. Astfel, decizia de marți va avea un impact semnificativ asupra evoluției macroeconomice a României, atât pe termen scurt, cât și în perspectivă medie.
Sursa: HotNews
