Conform Ziarul Financiar: România se afundă într-un paradox economic de proporții greu de imaginat: deși țara înregistrează cea mai ridicată rată a șomajului în rândul tinerilor la nivelul Uniunii Europene, continuă să aducă anual sute de mii de muncitori din afara spațiului comunitar pentru a acoperi deficitul acut de personal din diverse sectoare. Această discrepanță sugerează probleme structurale profunde pe piața muncii românești.
Tineri fără oportunități, companii în căutare de forță de muncă
Situația inversată, în care tineri români absolvenți și în căutare de prim loc de muncă se confruntă cu un obstacol greu de trecut, în timp ce angajatorii strigă după brațe de muncă, este un semnal de alarmă. Sectorul IT, de exemplu, deși considerat un motor al economiei, se luptă cu găsirea de specialiști, în timp ce absolvenții de profil tind să migreze către alte piețe de muncă mai competitive.
Această ruptură între oferta educațională și cerințele pieței, precum și între așteptările tinerilor și condițiile oferite, contribuie la menținerea șomajului în această categorie de vârstă. Mulți tineri fie nu au calificările necesare, fie nu găsesc posturi care să corespundă aspirațiilor lor profesionale sau salariale.
Afluxul de muncitori extracomunitari, o soluție pe termen scurt?
Pe de altă parte, economia românească se bazează din ce în ce mai mult pe importul de forță de muncă. Industria construcțiilor, HoReCa și sectorul agricol sunt printre cele mai afectate de lipsa de personal autohton, determinând angajatorii să apeleze la soluții externe. Adesea, acești muncitori vin din țări precum Nepal, India, SRI Lanka sau Vietnam, ocupând posturi pe care românii fie nu le doresc, fie nu sunt suficienți pentru a acoperi necesarul.
Guvernul a anunțat deja intenția de a crește numărul de permise de muncă pentru cetățenii din afara UE, recunoscând necesitatea acoperirii acestor goluri. Estimările recente indică un deficit de câteva sute de mii de muncitori pe piața locală, un număr care pare să crească de la an la an.
Această dependență de forța de muncă străină ridică însă întrebări despre sustenabilitatea pe termen lung și despre integrarea acestor noi veniți. De asemenea, se discută despre potențialele efecte asupra salariilor în sectoarele respective și despre riscul de a crea o piață a muncii duală.
Dezbaterea privind cauzele profunde ale șomajului juvenil și soluțiile viabile pentru piața muncii din România rămâne deschisă. Experții subliniază necesitatea unor reforme educaționale care să alinieze pregătirea profesională cu cerințele economiei reale și a unor politici de stimulare a angajării tinerilor pe piața internă. În paralel, aspectele legate de integrarea muncitorilor străini și de garantarea unor condiții de muncă echitabile pentru toți devin tot mai presante.
În primele opt luni ale anului 2023, România a eliberat peste 160.000 de autorizații de muncă pentru cetățeni din afara UE, un număr în creștere față de anii anteriori.
Sursa: Ziarul Financiar
