Conform Buletin.de: Lucrările de reabilitare a șinelor de tramvai pe strada Armand Călinescu din București au fost oprite temporar după ce utilajele de excavare au scos la iveală ziduri antice. Descoperirea vine în contextul în care colega Deniz Garguli a semnalat starea de degradare și neglijare a zonei, transformată într-un depozit de gunoaie, în ciuda semnalizărilor rupte. Autoritățile nu au oferit încă un răspuns oficial, iar un nou raport arheologic ar putea fi supus, la fel ca cel de la Planșeul Unirii, unor restricții similare de publicare.
Situația de la Armand Călinescu rezonează cu cea de la Planșeul Unirii, unde grabă, neglijență și presiunea contractelor masive ar fi contribuit la acoperirea vestigiilor istorice. Acest contrast cu abordarea din alte capitale europene, care integrează istoria în dezvoltarea urbană, subliniază o problemă cronică de delăsare în București.
Lecții europene de respect pentru istoria subterană
În Londra, proiectul Crossrail a demonstrat cum infrastructura majoră poate fi un catalizator pentru recuperarea memoriei istorice. În timpul excavărilor pentru noua rețea feroviară, autoritățile au colaborat strâns cu arheologii, descoperind situri istorice, gropi comune din perioada ciumei și artefacte romane. Programul de Artă Crossrail a integrat creațiile artistice și identitatea locală, transformând șantierul într-o vastă cercetare arheologică.
Amsterdam a adoptat o strategie similară în timpul construcției liniei de metrou Nord-Sud. Proiectul „Below the Surface” a scos la lumină sute de mii de artefacte, de la unelte din Epoca de Piatră până la obiecte din istoria recentă, demonstrând că forajele adânci nu trebuie să distrugă patrimoniul.
Roma a oferit, de asemenea, un exemplu de civilizație prin inaugurarea stației Colosseo pe Linia C a metroului. Folosirea tehnicii de înghețare a solului a permis protejarea vestigiilor fragile, precum puțuri antice, cazărmi militare și mozaicuri, care au fost ulterior expuse publicului. În Salonic, stația Venizelou a fost proiectată pentru a păstra un „bulevard” antic pavat deasupra peroanelor, permițând vizitatorilor să pășească literal pe urmele istoriei.
Disprețul pentru istorie în detrimentul dezvoltării
În contrast, în București, scuze precum „siguranța orașului” și „fluidizarea traficului”, alături de centralizarea cercetărilor și evitarea dezbaterilor publice, au fost folosite ca paravan pentru ștergerea memoriei urbane. Descoperirile de la Planșeul Unirii au fost acoperite cu beton, iar cercetările arheologice ar fi protejate de drepturi de autor.
Acest mod de gestionare a șantierelor, unde se preferă acoperirea rapidă cu beton și țevi în locul integrării istorice, contribuie la creșterea unor cetățeni dezrădăcinați, care nu cunosc istoria locului în care trăiesc. Un spațiu public lipsit de memorie și de recunoaștere a contribuțiilor celor care au locuit acolo înainte nu poate cere respect din partea locuitorilor săi.
Critica se extinde asupra unui „suveranism de mușama”, care laudă istoria antică a dacilor și limba română, în timp ce istoria reală, palpabilă, este distrusă zilnic sub șenilele utilajelor. Acest comportament este văzut ca o ipocrizie, acuzând Europa de distrugere, în timp ce propriile acțiuni duc la ștergerea patrimoniului.
În acest context, autoritățile locale au decis suspendarea temporară a lucrărilor de pe Armand Călinescu, după ce au fost descoperite ziduri antice.
Sursa: Buletin.de
