ANAF intenționează controale simultane la firme și persoanele fizice, o măsură criticată de specialiști Autoritățile fiscale din România au în vizor o nouă direcție de acțiune menită să combată economia subterană și să reducă evaziunea fiscală, fiind pregătite să efectueze controale simultane atât la companii, cât și la persoanele fizice din spatele acestora

Controlul simultan, o strategie eficientă în lupta cu evaziunea fiscală?

Planul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) de a realiza controale coordonate între firme și persoanele fizice implicate în activitățile economice a fost prezentat ca fiind o metodă de întărire a luptei împotriva celor care încearcă să ascundă bunuri de lux sau venituri nedeclarae. Practic, e vorba despre verificarea situației fiscale a antreprenorilor care dețin mașini scumpe, case de lux sau alte bunuri de valoare, dar ale căror declarații fiscale nu reflectă aceste aspecte. Măsura pare a fi o încercare de a sparge cercul vicios al unor practici de evaziune sau de evitare a impozitelor, dar revenirea la această metodă într-un moment atât de târziu stârnește scepticism.

Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor și avocat specializat în fiscalitate, susține că “planul ANAF de a face controale simultane la firme și la persoanele fizice din spatele lor este o direcție corectă.” Însă el consideră că astfel de verificări ar fi trebuit să fie implementate mai devreme, pentru a combate, din timp, practica de a ascunde bunuri sau venituri în numele altora. Potrivit lui, Fenomenul este “partea vizibilă a icebergului”, o expresie utilizată pentru a evidenția amploarea reală a problemelor de evaziune fiscală și pentru a sublinia că descoperirea unor bunuri de lux sau transferuri suspecte reprezintă doar vârful unui lanț de practici ilicite.

Bunurile de lux, semnul unui sistem fiscal vulnerabil

Un aspect cheie al politicii fiscale recente vizează bunurile de lux pe care le dețin anumite persoane fără a avea venituri corespunzătoare. În multe cazuri, pot fi identificate mașini scumpe sau proprietăți de lux în portofoliile celor care, aparent, nu și-ar putea permite astfel de achiziții pe baza veniturilor declarate. Biriș atrage atenția că aceste situații nu sunt simple anomalii, ci indicii clare ale unui sistem fiscal vulnerabil și a unor practici de evitare a impozitării.

El explică: “Fenomenul este parte a unei probleme mai vechi care a fost ignorată sau minimalizată, iar acum, când controalele devin mai stricte, tot mai mulți antreprenori și indivizi trebuie să rămână cu întrebări despre integritatea fiscală a propriilor situații”. În plus, astfel de practici dețin o dublă funcție: nu doar creează un avantaj competitiv pentru cei neloiali, dar și distorsionează concurența loială pe piață.

Perspective și provocări viitoare

Deși intenția autorităților de a efectua controale coordonate în mod simultan este considerată un pas în direcția bună, mulți experți anticipează dificultăți în implementarea acestei strategii. Faptul că astfel de verificări au fost derulate rar sau ineficient în trecut ridică întrebări despre resursele alocate și despre oportunitatea de a realiza astfel de controale în mod sistematic.

În același timp, oficialii din ANAF au anunțat că planifică intensificarea abordării și că un obiectiv esențial este nu doar identificarea bunurilor de lux, ci și sancționarea celor care în mod intenționat ascund venituri și bunuri pentru a evita plata taxelor. Această inițiativă se înscrie într-un efort mai amplu de a întări cultura fiscală și de a combate fenomenul evaziunii, ținând cont și de presiunile generate de creșterea veniturilor bugetare.

Deși planul a fost criticat de către aceiași experți ca fiind tardiv, autoritățile speră să obțină rezultate semnificative și să dea un semnal clar că sistemul fiscal românesc intră într-o etapă mai rigorousă. Rămâne de văzut dacă această abordare va duce la reducerea evaziunii și la restabilirea încrederii în sistemul fiscal, având în vedere complexitatea și amploarea fenomenului.

Sursa: Digi24