Conform Digi24: Românii și companiile au redus consumul de energie electrică în intervalul de vârf al serii cu aproximativ 200-300 MW, ca răspuns la apelurile autorităților pentru economisire, a declarat vineri premierul interimar Ilie Bolojan. Reducerea intervine într-un moment dificil pentru sistemul energetic național, afectat de secetă, temperaturi ridicate și limitări la import, probleme resimțite la nivel regional.
Ilie Bolojan a subliniat, într-un interviu acordat RFI România, că demersul de a limita consumul între orele 19:00 și 23:00 a avut efecte măsurabile. Consumul în serile acestei săptămâni a fost, în majoritatea cazurilor, mai redus comparativ cu perioadele anterioare.
„Analizând ce s-a întâmplat în această săptămână, constat o reducere a consumurilor în orele de seară și folosesc încă o dată acest prilej să mulțumesc tuturor românilor, cetățeni, companii și instituții, pentru că mulți au răspuns acestui apel cu responsabilitate”, a declarat Bolojan. Premierul a precizat că, exceptând ziua de miercuri, când temperaturile au atins cele mai ridicate valori, consumul de energie a scăzut în fiecare seară.
Consumul de energie electrică, în scădere în orele de vârf
Premierul a explicat că scăderea consumului este relevantă în comparație cu nivelurile obișnuite. „Față de 7.700-8.000 MW cât am consumat într-o zi normală anul trecut, acum avem consumuri de 7.300-7.500-7.700 MW, deci 200-300 MW în minus, ceea ce este foarte important”, a afirmat acesta. Într-un context în care producția este afectată de secetă, iar importurile sunt limitate, reducerea consumului contribuie la menținerea echilibrului dintre cerere și ofertă.
„Atunci când ai un deficit de energie, ca efect al secetei pe care o avem nu doar în România, ci în toată regiunea, atunci când capacitatea de a importa este limitată, soluția de bază este să îți reduci consumul la nivelul la care poți să asiguri o producție la care să se adauge importul de electricitate”, a detaliat Bolojan.
Situația actuală nu trebuie percepută doar ca o lipsă a capacităților de producție, ci și ca o problemă de echilibrare a sistemului energetic. Ziua, România poate genera o cantitate importantă de energie, inclusiv din surse regenerabile. Problemele apar seara, când producția fotovoltaică scade, iar consumul rămâne ridicat, creând un deficit.
„Nu avem neapărat un deficit de electricitate, ci dezechilibre”, a afirmat Bolojan. El a menționat că gestionarea problemei ar fi fost mai ușoară dacă România ar fi dispus de capacități de stocare suficiente. Energia produsă în orele cu producție ridicată ar fi putut fi stocată și utilizată ulterior, la orele de vârf.
Critici privind investițiile în sectorul energetic
Premierul a pus problemele actuale pe seama unor decizii trecute în domeniul energetic. „Din păcate, suntem în situația în care, pe fondul unor ani în care nu am făcut ceea ce trebuie în domeniul energetic, ne vine o notă de plată pentru decizii care nu au fost luate sau pentru decizii greșite”, a declarat el. Bolojan a criticat nivelul investițiilor realizate de companiile de stat din energie, menționând că unele dintre acestea nu își execută integral bugetele.
„Criticam marile companii de stat pentru că nu-și fac investițiile. Deși au bugete de investiții, execută doar o treime din ele. În același timp, prin reglementări, am limitat accesul la rețelele electrice”, a precizat premierul. De asemenea, a subliniat că dezvoltarea capacităților fotovoltaice și eoliene nu a fost corelată cu investiții rapide în stocare.
Una dintre problemele sistemului, potrivit lui Bolojan, este dezvoltarea producției regenerabile fără a impune condiții de stocare. „Dacă ani de zile finanțezi doar fotovoltaic și eolian, fără să pui condiții de stocare, atunci ai o supraproducție la prânz pe care nu ai unde să o stochezi și o exporți la prețuri foarte mici, în timp ce seara ai un deficit și imporți la prețuri mult mai mari”, a explicat premierul. Deși autoritățile au început să introducă scheme de finanțare care includ stocarea, efectele vor fi vizibile în următorii ani.
România importă energie din țări precum Bulgaria, Grecia, prin relația cu Ungaria și Europa Centrală, dar și din Ucraina, în funcție de disponibilitatea acestora. Posibilitatea de import este însă limitată atunci când și celelalte state se confruntă cu deficit.
Seceta severă și temperaturile ridicate au afectat producția hidroenergetică, iar nivelul scăzut al Dunării a pus presiune suplimentară pe sistemul energetic. Autoritățile au instituit starea de alertă în sectorul energetic și au solicitat reducerea voluntară a consumului în intervalul 19:00-23:00. Situația este complicată și de disponibilitatea capacităților de producție, inclusiv în sectorul nuclear, având în vedere și oprirea Unității 1 de la Cernavodă.
Sursa: Digi24
