Conform Știrile ProTV: Cheltuieli risipite pe primării subdimensionate: Comasarea, o soluție ignorată de politicieni
Bugetul de stat, deja secătuit, suportă costuri uriașe din cauza existenței a peste 3.000 de primării în România, multe dintre ele cu un număr mic de cetățeni. Aceste entități, deși neprofitabile din punct de vedere economic, sunt menținute prin subvenționare de la bugetul central. O soluție viabilă, comasarea administrativă, este evitată de clasa politică, în timp ce funcționarii publici ajung să fie prezenți sporadic la locul de muncă, așa cum o arată cazul comunei Brebu Nou, județul Caraș Severin.
Primăria Brebu Nou: Angajați absenți și proiecte inutile
Comuna Brebu Nou, formată din satele Brebu Nou și Gărâna, are oficial 166 de locuitori, dar în realitate, numărul permanent rezidenților nu depășește o sută. Situația e similară multor alte comune mici din țară: majoritatea caselor sunt nelocuite, iar proprietarii vin doar ocazional. Primăria, cu 7 angajați, funcționează deficitar, marți dimineață, la ora 9:30, fiind găsit la lucru un singur angajat. Viceprimarul Maletici Zlatomir a confirmat absența primarului și a secretarului, invocând o ședință.
În 2025, Primăria Brebu Nou a înregistrat venituri de 500.000 de lei, dar a primit 1,1 milioane lei de la guvern pentru a evita falimentul. În același timp, se derulează proiecte nejustificate. Se construiește o nouă școală cu opt clase, deși în comună nu există niciun copil. Costul acestei investiții, finanțată prin PNRR, se ridică la 4 milioane de lei, cu justificarea că „poate se repopulează”. Paralel, se modernizează un alt sediu de primărie, pentru mutarea unor birouri și a sălii de consiliu, proiect costisitor de peste un milion de lei, tot din fonduri guvernamentale.
Alte proiecte considerate inutile includ o pistă de biciclete de un milion de lei, din PNRR, deja degradată de intemperii, și o stație de epurare pentru care s-au cheltuit un milion de euro în 2010, dar care nu a funcționat niciodată eficient.
Lipsa voinței politice pentru comasare și reformă administrativă
Situații precum cea din Brebu Nou se regăsesc la nivel național, unde fondurile publice sunt risipite pe administrare ineficientă. Experți în finanțe, precum Cosette Chichirău, au dezvoltat o aplicație care demonstrează că din cele 3.186 de unități administrativ-teritoriale, s-ar putea ajunge la 1.300-1.500 prin comasare, generând economii de 10 miliarde de lei anual, doar din cheltuieli de funcționare.
Deși subiectul comasării a fost abordat în campanii electorale de către lideri politici precum Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, nicio inițiativă concretă nu a fost implementată. Actualul lider PSD, Sorin Grindeanu, susține că o astfel de reformă este necesară și promite să o realizeze dacă va deveni prim-ministru. Ilie Bolojan, referindu-se la situația actuală, afirmă că nu există contextul necesar pentru o astfel de măsură, sperând ca aceasta să se realizeze în ciclul 2028-2032.
Primarul comunei Văliug, Sorin Blaga, respinge categoric ideea comasării cu Brebu Nou, considerând-o o „blasfemie”. Pe de altă parte, primarul din Slatina Timiș, Gheorghe Roma, unde există o localitate funcțională, cu două fabrici și servicii medicale, susține că o comasare ar reduce costurile de funcționare la jumătate, prin eficientizarea administrației. Cu toate acestea, comasarea localităților, o măsură care ar putea genera economii semnificative, nu este o prioritate politică.
Primarul absent și secretara evazivă
Primarul comunei Brebu Nou, Gabriel Iosif Bordea, este rar văzut în localitate, fiind descris de localnici ca fiind mai mult preocupat de afacerile sale din Timișoara, uneori ajungând cu elicopterul. Viceprimarul a recunoscut, neintenționat, absența acestuia. În ceea ce privește secretara, Florina Mârgan, aceasta a evitat să ofere informații publice, schimbându-și declarațiile privind prezența sa și a primarului la o presupusă ședință la prefectură, susținând inițial că au fost acolo, apoi că au fost în concediu.
Prefectul județului Caraș-Severin, Cristian Gâfu, recunoaște dificultatea tragerii la răspundere a funcționarilor absenți, subliniind că responsabilitatea cade, în primul rând, pe primar. Acesta, dacă lipsește și el, nu poate monitoriza activitatea subalternilor. În timp ce primăria ar trebui să desfășoare activități administrative, precum pregătirea hotărârilor de consiliu, secretara declară că nu are timp să caute informații despre terenuri. Deși terenurile și banii publici sunt miza principală, iar contractele sunt adjudecate de firme din Timișoara și Caraș-Severin, situația rămâne neschimbată, cu bani risipiți pe proiecte inutile și cu o administrație ineficientă.
Sursa: Știrile ProTV
