Conform Buletin.de: Transportul public, un eșec matinal în București și Ilfov
Dimineața începe greu pentru locuitorii din Ilfov care se bazează pe transportul în comun pentru a ajunge în Capitală. La 4:35 dimineața, în stația autobuzului cumpărat second-hand din Olanda, în Ilfov, așteptarea primului mijloc de transport al zilei se desfășoară în condiții precare. În stație, alături de șofer, sunt doar eu și un câine, în timp ce autobuzul stă cu motorul pornit, în ciuda frigului, pentru confortul șoferului.
Călătoria durează 30 de minute, timp în care șoferul sare peste câteva stații neluminate. La granița dintre Voluntari și București, o barieră feroviară înlocuiește un pasaj mult așteptat, provocând întârzieri suplimentare. Schimbarea pe linia 135 a STB, spre Foișorul de Foc, aduce un nou șoc: autobuzul este murdar, geamurile aburite și încăperea rece, un contrast puternic cu autobuzul din Ilfov.
Călătoria totală durează o oră și 20 de minute pentru 18 kilometri, într-o perioadă fără trafic. Acest periplu descurajează utilizarea transportului public, forțând oamenii să aleagă mașina personală, chiar și cu costuri suplimentare precum parcarea.
Primăria Capitalei prioritizează colectarea fondurilor
Sub conducerea lui Ciprian CIUCU, Primăria Capitalei pare să își concentreze eforturile pe maximizarea veniturilor bugetare, mai degrabă decât pe îmbunătățirea transportului public metropolitan. O dovadă este eliminarea gratuității parcării pentru mașinile hibride, începând cu 1 mai 2026, decizie care contravine promisiunilor anterioare. Șoferii sunt acum obligați să plătească 5 lei pe oră sau 30 de lei pe zi, sub amenințarea amendelor.
Singurii care beneficiază de o amânare sunt posesorii de mașini electrice, protejați temporar de un amendament. Justificarea oficială a primăriei se axează pe „saturarea capacității fizice” și „afectarea principiului rotației vehiculelor”, sugerând că prea multe mașini blochează locurile de parcare.
„Rotația vehiculelor” selectivă și achiziții controversate
Teoria „rotației vehiculelor” pare să fie aplicată selectiv, doar atunci când vine vorba de încasarea taxelor. În schimb, atunci când este vorba despre alocarea spațiilor de parcare către primăriile de sector, conceptul dispare. Sectorul 1, condus de George TUȚĂ, a preluat sute de locuri albastre, transformându-le în parcări de reședință blocate permanent.
Situația se repetă în Sectorul 2, unde Rareș HOPIINCĂ a obținut, de asemenea, sute de locuri pentru riverani. Chiar și Parcul Herăstrău a fost vizat, cu intenția de a transforma o alee în locuri de parcare albastre, decizie temporar oprită după proteste.
În paralel, Compania Municipală de Parking București este acuzată de achiziții luxoase, inclusiv scaune de 1.000 de euro, sub pretextul „adaptării muncii la om”. Primarul general a recunoscut profitul companiei, parțial datorat amenzilor.
Un centru de comandă inutil la 4 dimineața
Compania Municipală de Parking București justifică achizițiile de mobilier scump prin înființarea unui centru de comandă și monitorizare non-stop. Totuși, logica unui astfel de centru pare îndoielnică, având în vedere că majoritatea parcărilor administrate sunt la nivelul solului, fără bariere sau sisteme automatizate complexe.
Operatorii ar trebui să supravegheze la ora 4 dimineața spații goale, unde singura activitate ar fi uscarea vopselei de pe asfalt. Costurile acestor achiziții par să fie acoperite din taxele și amenzile plătite de șoferii care încearcă, în zadar, să beneficieze de transport public funcțional.
Sursa: Buletin.de
