Conform Agerpres: China, devenită anul trecut un exportator net de carne de pui, declanșează noi turbulențe pe piața globală a proteinelor. Această schimbare seismică oferă consumatorilor din întreaga lume acces la surse mai ieftine de proteine, însă pune într-o dificultate crescândă producătorii tradiționali din Europa, Thailanda sau Brazilia, nevoiți să facă față unui nou concurent redutabil.
Impactul asupra pieței globale
Datele Administrației vamale chineze relevă că exporturile de produse din carne de pui au atins anul trecut suma de 2,6 miliarde de dolari, aproape dublu față de nivelul din 2020. În paralel, exporturile de produse lactate sunt pe traiectorie ascendentă, urmând să atingă 600 de milioane de dolari în acest an, o dublare în doar trei ani. Sectorul agricol și alimentar rămâne unul dintre puținele în care China înregistrează un deficit comercial, deși acesta este în scădere, ajungând la puțin peste 100 de miliarde de dolari anul trecut.
„Transformarea Chinei dintr-un cumpărător într-un exportator emergent are un efect perturbator asupra pieței globale a cărnii,” explică Michael Boddington, consultant în agribusiness. Potrivit acestuia, Asia, obișnuită să importe predominant din Europa și America, se confruntă acum cu o alternativă mai ieftină, forțând producătorii internaționali să-și recalculeze strategiile.
Tensiuni comerciale și antecedente
Afluxul de carne de pasăre ieftină din China atrage deja atenția autorităților de reglementare din Occident, semnalând potențiale noi tensiuni comerciale. Acest fenomen amintește de strategiile adoptate de Beijing în alte sectoare, precum oțelul, panourile fotovoltaice și vehiculele electrice, unde inundarea piețelor cu produse la prețuri scăzute a subminat poziția rivalilor globali.
Comisia Europeană a demarat deja investigații. În luna iulie, a fost lansată o anchetă antidumping privind importurile de rață Peking, în urma acuzațiilor producătorilor locali privind concurența neloială generată de subvențiile chineze. Luna trecută, Comisia a impus taxe antidumping cuprinse între 41% și 67% asupra proteinelor din mazăre provenite din China. Deocamdată, carnea de pui a evitat astfel de măsuri, dar autoritățile europene monitorizează atent piața, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei pentru Reuters.
Schimbarea preferințelor consumatorilor chinezi
Tradițional, „proteinele” în China erau sinonime cu carnea de porc, principalul aliment pentru forța de muncă ce a alimentat boom-ul economic. China deținea jumătate din efectivele mondiale de porci, iar consumul masiv de cereale pentru hrana acestora a reconfigurat fluxurile comerciale globale. Cu toate acestea, preferințele s-au schimbat.
Huang Weiying, o fermieră din provincia Hebei, a mărturisit dificultățile actuale. După două decenii de creștere a porcilor, deținând cândva peste 500 de capete, acum se confruntă cu datorii considerabile, hrănind doar ultimii 10 porci. „Prețurile la carnea de porc sunt foarte mici. Oamenii de la oraș pur și simplu au încetat să mai consume carne de porc,” a declarat ea, în vârstă de 57 de ani. Bucățile grase de porc, specifice bucătăriei tradiționale, nu mai sunt pe placul orășenilor preocupați de sănătate. Consumul de carne de porc pe cap de locuitor a scăzut cu 13% față de vârful atins în 2023, în timp ce consumul de carne de pasăre a crescut cu peste 50% în ultimul deceniu.
Autoritățile de la Beijing au încurajat o expansiune masivă a producției agricole prin subvenții consistente, menite să consolideze securitatea alimentară și să refacă efectivele după epidemia de pestă porcină africană din 2018 și pandemia de COVID-19. Aceste subvenții au reprezentat, conform OCDE, aproximativ 13% din veniturile brute ale producătorilor agricoli chinezi în perioada 2022-2024, o pondere aproape triplă față de începutul anilor 2000. Fermele subvenționate contribuie acum la o supracapacitate de producție.
Exporturile, soluția pentru producătorii chinezi
În fața cererii interne scăzute pentru carnea de porc și a scăderii prețurilor la carne de pasăre și lactate, exporturile devin o soluție vitală pentru marii producători chinezi. „Fiecare companie chineză din sectorul zootehnic plănuiește să se extindă peste hotare. Dacă vrei să crești, trebuie să ieși pe piețele externe,” afirmă Zhang Yuan, director de marketing pentru lapte praf destinat sugarilor la gigantul Yili.
Producătorii chinezi își câștigă cotă de piață în detrimentul jucătorilor consacrați, laptele praf chinezesc concurând în țări precum Nigeria și Bangladesh cu produse din Noua Zeelandă și Europa. Din 2022, China și-a dublat cota pe piața produselor din carne de pasăre procesată din Uniunea Europeană, ajungând la 10%, și și-a triplat-o în Marea Britanie, depășind 14%. Această expansiune exercită presiune asupra producătorilor locali, inclusiv din Germania.
Comisia Europeană reamintește că produsele alimentare importate în UE trebuie să respecte aceleași standarde de sănătate și siguranță ca cele locale. Blocul comunitar intenționează să consolideze sistemul de etichetare privind originea produselor, începând cu anul 2027 pentru produsele din carne de pasăre.
Sursa: Agerpres
