Primăria Capitalei, condusă de peste trei luni de Ciprian Ciucu, a început să își dea arama pe față în privința promisiunilor de transparență făcute în timpul campaniei electorale. În timp ce cuvintele precum „transparență” au fost rostit în aproape fiecare apariție publică, realitatea comunicării instituționale pare să fie diferită. Măsurile și deciziile recente arată o tendință de restricționare a accesului jurnaliștilor la informații, iar controlul asupra canalelor oficiale de comunicare devine tot mai evident.
Relația dintre presa din București și conducerea Primăriei Capitalei s-a tensionat semnificativ după mutarea administrativă a lui Ciucu. În mod obișnuit, instituțiile au un birou de presă, compus din profesioniști sau administratori de grupuri pe social media, responsabili cu transmiterea informațiilor către public și jurnaliști. În cazul PMB, însă, comunicarea pare să fie din ce în ce mai limitată și filtrată, mai ales în contextul criticilor față de modalitățile întruzive de gestionare a proiectelor, precum dezbaterea privind eliminarea parcării gratuite pentru mașinile electrice și hibride.
Grupurile de WhatsApp, odată deschise pentru dialog și solicitări, au fost înlocuite cu mesaje oficiale, pentru ca după o critică publică a presei, să se ajungă la blocarea jurnaliștilor din aceste canale. Într-un comunicat recent, conducerea primăriei a precizat că grupul ar trebui să fie utilizat „strict pentru transmiterea de informații oficiale”, iar orice altă comunicare ar fi considerată nepotrivită. În același timp, reprezentanții instituției le-au recomandat jurnaliștilor să trimită solicitări pe email, însă răspunsurile întârzie adesea sau nici măcar nu sosesc.
Această atitudine a politicii locale evidențiază o discrepanță între promisiunile de transparență și realitatea unei comunicări tot mai închise. În ultimele luni, mai mulți colegi de presă au raportat dificultăți în obținerea de răspunsuri oficiale, unele solicitări fiind în așteptare de peste 50 de zile și cu termene legale încălcate, legate de răspunsul în timpul solicitat de legea 544/2001. Disperarea pentru controlul imaginii și eliminarea criticilor pare să înlocuiască orice inerție de transparență, reflectată și în atitudinea față de presă.
Exemplul cel mai clar îl reprezintă incidentul din aprilie, când jurnaliștilor care au semnalat faptul că proiectele despre parcarea gratuită au fost supuse la vot cu doar câteva zile înainte de dezbateri publice, li s-a interzis ulterior să mai posteze pe grupul de WhatsApp al primăriei. În lipsa dialogului și a accesului la informații, presa se confruntă cu un obstacol major în exercitarea funcției de monitorizare și fact-checking a deciziilor administrative. În acest context, blocările sau restricțiile de comunicare nu sunt doar simple măsuri de organizare, ci devin semne clare ale unor tentative de control și cenzură.
Regimul de comunicare adoptat de Ciprian Ciucu scoate în evidență o abordare în care adevărul oficial trebuie transmis într-un singur sens, iar orice întrebări sau critici sunt ignorate sau eliminate. În ciuda diferențelor de stil, câțiva foști colegi, precum Călin Georgescu, au experimentat situații similare, însă fără a recurge la măsuri precum blocările decât în cazul primarului Ciucu. În plus, simulacrul dezbaterii publice și blocarea accesului la informații oficiale riscă să ridice semne de întrebare asupra seriozității procesului decizional din Capitală.
Reacțiile din rândul societății civile și ale jurnaliștilor nu au întârziat să apară. Recent, Delia Mihalache a criticat politicile de comunicare ale administrației, apreciind că acestea urmăresc mobilizarea oamenilor pentru a nu permite schimbări reale. Pe măsură ce administrația Ciucu își consolidează controlul asupra canalelor de comunicare, naște și întrebări cu privire la posibilitatea unei transparențe reale în gestionarea orașului, în contextul în care răspunsurile oficiale continuă să fie întârziate sau absente. De la începutul anului, primarul general a mai răspuns solicitărilor jurnaliștilor în numai două cazuri, iar în cazul solicitărilor din sectorul 6, s-au înregistrat întârzieri de mai bine de 50 de zile, contrar prevederilor legale.
Răceala față de presă și refuzul de a debloca accesul la informații rămân o constantă, reflectând o stare de fapt carerivează o imagine tot mai restrictivă asupra modului în care administrația locală se gestionează și comunică public. În ultima săptămână, în cadrul unei conferințe, s-a confirmat oficial faptul că Primăria Capitalei nu mai răspunde solicitărilor de informații venite din partea jurnaliștilor, continuând astfel un trend depreciat al transparenței.
Sursa: Buletin.de
