Consiliul General al Municipiului București a aprobat joi un proiect de hotărâre prin care a fost stabilit modul de repartizare a celor aproximativ 8 miliarde de lei, suma estimată pentru 2026 din cotele defalcate din impozitul pe venit, fiind o premieră după mai bine de două decenii ca aceste fonduri să nu mai fie controlate de Guvern și Parlament. Decizia vizează redistribuirea aproape integrală a acestor bani, transferați de acum în responsabilitatea autorităților locale, și marchează o schimbare semnificativă în modul de gestionare a bugetelor din București.
Repartizarea fondurilor: Primăria Capitalei și Primăriile de Sector câștigă avantaje
Potrivit deciziei, Primăria Generală a Bucureștiului va primi o sumă de 3,6 miliarde de lei din distribuția totală, ceea ce reprezintă aproape jumătate din fonduri, conform estimărilor. În plus, cele șase sectoare ale Capitalei vor beneficia de cote importante de bani, Sectorul 3 fiind cel mai bine finanțat, cu suma de 873 de milioane de lei, urmat de Sectorul 6, cu 806 milioane, și Sectorul 4, cu 776 milioane de lei.
Sectorul 1 primește 532 milioane lei, Sectorul 2 – 691 milioane, iar Sectorul 5 – 646 milioane de lei. Aceasta distribuție indică o alocare echilibrată, cu prioritate pentru cele mai mari sectoare, dar și o recunoaștere a nevoilor diferite ale fiecărui administrație de sector.
Primarul Ciprian Ciucu a explicat pe pagina sa de Facebook că suma alocată pentru București pentru 2026 acoperă până la 85% din cotele defalcate, lucru ce a generat discuții aprinse în mediul politic și în rândul societății civile. El a mai subliniat că această repartizare creionează o schimbare esențială în modul în care se gestionează fondurile orașului.
Ce spun autoritățile despre modificare
Ciucu a clarificat rapid un posibil dezacord legat de modul în care sunt împărțiți banii. El a menționat că, în mod uzual, se zvonea că Primăria Capitalei primește doar 45% din buget, în timp ce sectoarele ar beneficia de 55%. Cu toate acestea, el a precizat că acest procent a fost influențat de subfinanțarea structurală a Primăriei Capitalei, care se resimte în ultimii doi ani.
„Aș vrea să elimin o dezinformare aruncată în spațiul public, cum că PMB primește doar 45% din buget. Probabil, din necunoaștere”, a spus Ciucu. El a adăugat că, în realitate, Primăria are acum un procent mai mare, de 59%, dacă se adaugă și cei 14% alocați inițial de lege pentru bugetul municipal, ceea ce asigură o finanțare mai realistă și echitabilă.
De asemenea, edilul-șef a afirmat că suma alocată este aproape suficientă pentru acoperirea cheltuielilor, chiar dacă trebuie să se gestioneze și găurile bugetare din ultimii doi ani. „Aproape suficienți, pentru că trebuie să acoperim o gaură bugetară care a crescut în ultimii doi ani”, a precizat el.
Un sistem fără precedent în peste 20 de ani
Decizia de a face această repartizare este o premieră pentru administrația locală din București. De peste două decenii, fondurile provenite din cotele defalcate din impozitul pe venit erau distribuite de către Guvern și Parlament, conform legii bugetului de stat. Acum, însă, pentru prima oară, cei 85% din fonduri sunt repartizați de Consiliul General, ceea ce a fost interpretat ca o victorie pentru autonomia locală și un pas spre descentralizare.
Cu această schimbare, Guvernul a rămas doar cu 15% din fonduri, iar întreaga responsabilitate pentru modul de distribuire și gestionare a banilor revine autorităților locale. Este o mutare menită să crească transparența și să ofere primăriilor mai multă libertate în prioritizarea investițiilor și proiectelor din Capitale.
Negocieri preliminare și vot unanim
Decizia a fost luată rapid, fără discuții ample în cadrul ședinței, ceea ce sugerează că negocierile s-au desfășurat deja în prealabil. Proiectul de hotărâre a fost adoptat cu 41 de voturi pentru și doar șapte abțineri, indicând un consens relativ larg în Consiliul General.
Este de remarcat faptul că, pentru prima dată, această modalitate de repartizare a fost abordată într-un cadru oficial, marcând începutul unui nou mod de gestionare a finanțelor locale din Capitală. În fine, această schimbare vine într-un moment în care Bucureștiul are nevoie de fonduri suplimentare pentru a acoperi provocările generate de investițiile în infrastructură, servicii publice și proiecte de modernizare, dar și în contextul în care relația dintre autoritățile centrale și cele locale pare să se ajustaze spre o colaborare mai transparentă.
Sursa: HotNews
