Procuroarea Cristina Chiriac, propunerea ministrului Justiției pentru funcția de procuror general al României, a respins acuzațiile recente ce i-au fost aduse în timpul unui interviu susținut la Ministerul Justiției. În contextul audierilor pentru acceptarea candidaturii, ea a declarat că nu a blocat dosarul fostului episcop de Huși și nici nu a ignorat probe în cazul acestuia, refuzând să se lase influențată de percepții sau presiuni din partea publicului.
Chiriac a fost audiată joi, după ce Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ candidatura sa pentru postul de procuror general. Motivele principale invocate de CSM vizează modul de gestionare a dosarului fostului episcop Corneliu Onilă, respectiv presupusa neglijență în administrarea probelor și dificultățile în disjungerea dosarului.
Dosarul lui Corneliu Onilă a fost redeschis în 2019, după ce jurnaliștii de la „Să fie lumină” au publicat dezvăluiri care au adus în prim-plan probleme legate de modul de instrumentare a cazului. În urma anchetei, fostul episcop a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru infracțiuni sexuale, fapt susținut și de hotărârile anterioare ale instanțelor.
În timpul audierii, Cristina Chiriac a subliniat că toate deciziile luate în cazul dosarului fostului episcop au fost conforme cu legea și bazate exclusiv pe probele administrate în respectivul moment procesual. Ea a adăugat că activitatea de urmărire penală implică o evaluare riguroasă a probelor, iar diferențele între percepția publică și realitatea probatorie apar frecvent în practică. „Procurorul nu poate acționa în bază percepțiilor sau a presiunilor publice, ci în strictă conformitate cu legea și probele administrate în cauză”, a afirmat Chiriac. Ea a precizat că, deși deciziile sale au fost criticate public, acestea au fost luate în condițiile legii și în limitele atribuțiilor sale. Chiriac a mai menționat că, după criticile CSM, a înțeles importanța clarificării explicațiilor oferite public, pentru a evita interpretări eronate. În același timp, a insistat că nu a avut motive să-și reproșeze modul în care a acționat în dosar.
Procuroarea a negat că ar fi ținut la sertar înregistrări sau probe relevante în cazul dosarului de șantaj în care a fost implicat Corneliu Onilă. Ea susține că acele înregistrări, folosite în cauza de șantaj, nu reprezentau acte de agresiune sexuală cu minori și că toate materialele au fost prezentate instanței care a judecat dosarul. „Persoanele implicate fiind majore la momentul înregistrărilor, aceste probe nu aveau legătură cu infracțiunile sexuale pentru care a fost condamnat fostul episcop”, a spus Chiriac. Ea a subliniat că percepția publică de ascundere a acelor probe nu are temei real, fiind contrazisă de circumstanțele exacte ale dosarului și de hotărârile instanțelor. De asemenea, ea a clarificat că probele referitoare la șantaj au fost trimise către instanță, iar cele legate de infracțiunile sexuale au fost gestionate separat, în alt dosar.
Cristina Chiriac, împreună cu Marinela Mincă, propusă pentru funcția de adjunct al șefului DNA, și Gill-Julien Grigore-Iacobici, pentru postul de adjunct al șefului DIICOT, continuă procedura de audiere în fața comisiei Ministerului Justiției. Aceasta, necesară după avizul negativ primit de la CSM, va determina dacă vor fi acceptate sau nu candidaturile acestora. După audiere, ministrul Justiției va decide dacă va susține oficial candidaturile sau dacă va face alte modificări. Finalul procesului rămâne în cele din urmă la decizia președintelui, Nicolae Ciucă, care va avea ultimul cuvânt în numirea viitorului procuror general al României. Sursa: HotNewsArgumentele Cristinei Chiriac privind deciziile sale
Negarea implicării în acuzatiile privind probele secrete
Procedura și viitorul candidaturii
