Conform Economistul.ro: Europa are nevoie de noi instrumente pentru a evalua libertatea presei, dincolo de granițele naționale, în fața provocărilor generate de platformele globale, inteligența artificială și crizele geopolitice. Cercetătoarea Elda Brogi, deputy director al Centre for Media Pluralism and Media Freedom (CMPF), subliniază că monitorizarea strict națională nu mai este suficientă pentru a înțelege sănătatea ecosistemelor media europene.
Monitorizarea sistemelor media, dincolo de național
Proiectul Media Pluralism Monitor (MPM), lansat inițial ca o inițiativă academică, a devenit un instrument cheie în eforturile Europei de a măsura pluralismul media. Prin transformarea acestui principiu democratic abstract într-un cadru de evaluare comparabil între state, MPM oferă o imagine detaliată a riscurilor la adresa libertății presei și independenței editoriale. Metodologia sa complexă analizează patru domenii esențiale: protecții fundamentale, pluralitatea pieței media, pluralismul politic și incluziunea socială, utilizând 20 de indicatori și aproximativ 200 de variabile juridice, economice și socio-politice.
„Temperatura” pluralismului media în fiecare stat membru și în țările candidate este evaluată constant prin prisma acestor indicatori. Aceștia acoperă nu doar concentrarea proprietății media, ci și libertatea de exprimare, situația jurnaliștilor, diversitatea pieței, echilibrul politic și accesul diferitelor grupuri sociale la informație. Forța MPM rezidă atât în baza sa teoretică solidă, cât și în regularitatea evaluărilor și în existența unei rețele extinse de cercetători care colectează date comparabile în timp, a explicat Brogi.
Rezultatele MPM sunt valorificate în rapoartele Comisiei Europene privind statul de drept, contribuind astfel la identificarea riscurilor pentru democrație, justiție și libertatea presei în statele membre. Proiectul a jucat, de asemenea, un rol important în conturarea dezbaterilor ce au dus la adoptarea European Media Freedom Act (EMFA). Brogi a subliniat că, deși UE nu are competențe directe asupra pluralismului media, datele și cadrul comun oferite de MPM au creat premisele politice și intelectuale pentru o acțiune la nivel european.
Provocările aplicării legislației europene
European Media Freedom Act este un pas inovator, deoarece stabilește reguli comune într-un domeniu tradițional considerat, în mare parte, responsabilitate națională. Actul, fiind un regulament, se aplică direct în statele membre, fără a necesita transpunere legislativă. Totuși, implementarea sa se confruntă cu provocări semnificative, inclusiv necesitatea unor măsuri de aplicare concretă și voința politică a statelor membre.
Rezistența unor state membre la anumite prevederi și lipsa de voință politică în anumite zone ale Europei reprezintă obstacole majore. În timp ce unele țări se conformează deja, parțial, principiilor EMFA, altele vor trebui să își adapteze legislația, instituțiile și practicile interne. Pentru public, miza este concretă, un act european eficient putând influența independența redacțiilor, transparența proprietății media, protecția jurnaliștilor și interferența politică în spațiul mediatic. Fără o aplicare reală, aceste reguli comune riscă să rămână doar o promisiune juridică.
În evaluarea sa, Brogi a evidențiat că monitorizarea pieței europene a media devine esențială pentru a înțelege cum funcționează pluralismul la nivel continental. Această direcție este în concordanță cu cerințele EMFA, care impun monitorizarea riscurilor pentru piața internă a serviciilor media și pentru pluralismul acesteia. Transformările aduse de inteligența artificială, crizele recurente și schimbările tehnologice rapide influențează spațiul mediatic dincolo de granițele naționale, necesitând o abordare europeană integrată.
Sursa: Economistul.ro
