Conform Antena 3: O posibilă ruptură a vortexului polar ar putea duce la o triplare a nevoilor de electricitate în Europa, punând astfel sistemele energetice interconectate sub o presiune imensă, arată un studiu publicat în revista Meteorological Applications și citat de Earth.com. Fenomenul, deși rar, poate declanșa episoade de frig extrem și o creștere substanțială a cererii de energie, necesitând o pregătire atentă din partea operatorilor din sectorul energetic.
Deasupra Arcticii, vânturile puternice formează un vortex care reține aerul rece în apropierea Polului Nord. Aproximativ o dată la doi ani, aceste vânturi pot slăbi, perturbând modelele meteorologice globale. Când acest lucru se întâmplă, vortexul polar se poate deforma sau chiar fragmenta, provocând creșteri bruște de temperatură în stratosferă și permițând aerului rece de deasupra Arcticii să se deplaseze spre sud. Un studiu publicat în Science Daily sugerează că, în astfel de situații, riscul unei cereri extreme de energie electrică în Europa poate crește de până la trei ori. Cercetarea a fost condusă de Regan Mudhar de la Universitatea din Lausanne, în colaborare cu universități din Exeter și Newcastle.
Mecanismul de propagare a frigului arctic
Vortexul polar stratosferic funcționează ca o barieră invizibilă, izolând aerul glacial în regiunea polară. Încălzirea stratosferică bruscă, fenomen ce poate apărea în timpul iernilor, determină inversarea temporară a vânturilor și un aport masiv de căldură în stratosferă. Aerul rece, odată eliberat din captivitate, începe să se deplaseze spre sud.
Efectele acestei perturbări se propagă spre nivelul solului cu o anumită întârziere, instalându-se vreme rece în Europa, de obicei, la două până la patru săptămâni după evenimentul stratosferic. O veste bună este că oamenii de știință pot prognoza aceste episoade de încălzire stratosferică, oferind astfel operatorilor energetici un răgaz important pentru pregătiri.
Impactul asupra sistemelor energetice europene
Un exemplu notabil este cel din februarie 2018, când o ruptură a vortexului polar a dus la un episod de frig sever în Marea Britanie și nordul Europei, denumit „Bestia din Est”. Cererea de energie pentru încălzire a crescut atunci masiv. Cercetătorii au analizat legătura dintre aceste evenimente stratosferice și cererea extremă de energie electrică.
Folosind modele climatice, echipa lui Regan Mudhar a simulat evoluția fenomenului din 2018, comparând scenarii în care stratosfera era manipulată virtual cu altele în care aceasta evolua liber. Rezultatele au demonstrat că fenomenul stratosferic a generat o creștere semnificativă a riscului de cerere extremă de energie, nu doar în nordul Europei, ci și în Europa Centrală. Analiza a 30 de episoade de încălzire bruscă a stratosferei, începând din 1979, a arătat că probabilitatea unei cereri extreme de energie electrică (cu cel puțin 20% peste medie) a fost de 1,5 până la 3 ori mai mare în săptămânile post-eveniment.
Adaptarea diferită a țărilor europene
Studiul subliniază și modul diferit în care țările europene reacționează la aceste fenomene. Țările scandinave, cu locuințe bine izolate și sisteme energetice adaptate, au înregistrat creșteri modeste ale cererii. Franța, pe de altă parte, cu un sistem energetic puternic electrificat și o pondere mare de locuințe care utilizează încălzirea electrică, a consemnat o creștere mult mai accentuată a cererii.
Hannah Bloomfield de la Universitatea din Newcastle atrage atenția asupra tranziției energetice. Pe măsură ce sistemele tradiționale de încălzire pe gaz sunt înlocuite cu pompe de căldură electrice, episoadele de frig extrem ar putea pune o presiune sporită pe rețelele energetice. Această situație s-ar putea suprapune cu momentele în care producția de energie regenerabilă, dependentă de vânt, este diminuată.
Totuși, prognozele privind încălzirea stratosferică bruscă (SSW) oferă o marjă de manevră. Intervalul de două până la patru săptămâni dintre un SSW și răcirea la nivelul solului permite operatorilor să își ajusteze planificarea și să se pregătească pentru episoadele de cerere extremă. Cercetătorii consideră esențială continuarea acțiunilor pentru reducerea emisiilor, dar și analiza gradului de pregătire pentru evenimente extreme provocate de SSW, în contextul tranziției către surse de energie regenerabilă.
Sursa: Antena 3
