Conform Economistul.ro: Sistemul energetic românesc se confruntă cu o criză profundă, declanșată nu de ascensiunea energiei regenerabile, ci de o planificare deficitară și de politici energetice orientate către interese comerciale pe termen scurt, susține Dumitru Chișăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). Potrivit analizei sale, lipsa armonizării între producție, rețea și consum, alături de o abordare hazardată a tranziției de la cărbune, au creat vulnerabilități majore în Sistemul Electroenergetic Național (SEN).
Greșeli de strategie în tranziția energetică
Principala problemă identificată este modul greșit în care România a abordat tranziția energetică. Capacitățile de producție, inclusiv cele regenerabile, au fost construite în locuri convenabile pentru investitori, nu neapărat acolo unde energia putea fi transportată sau consumată eficient. S-a urmărit absorbția rapidă a fondurilor europene și creșterea capacității instalate, neglijând aspecte cruciale precum stocarea energiei, menținerea capacităților de rezervă sau dezvoltarea rețelelor înaintea racordărilor.
Eliminarea cărbunelui, deși justificată economic prin costurile ridicate de operare și emisiile de CO₂, a fost realizată precipitat, fără a avea la timp capacități de înlocuire pe gaze, stocare suficientă sau rețele consolidate. „Am eliminat cărbunele înainte de a construi un sistem energetic capabil să funcținte fără el,” subliniază Chișăliță. Soluția rațională ar fi fost o retragere etapizată, cu modernizarea temporară a unor grupuri și păstrarea unei rezerve strategice.
Energia regenerabilă, o victimă a interpretării
Energia regenerabilă, precum cea eoliană și fotovoltaică, nu este cauza problemelor, ci modul în care aceasta a fost integrată în sistem. „Nu regenerabilele au provocat dezastrul în energie, ci iluzia că un MW volatil este egal cu un MW care produce la comandă,” afirmă președintele AEI. S-a făcut confuzia între megawații securitari (controlabili din surse clasice) și megawații regenerabili (dependenți de condițiile meteo). Costul aparent redus al energiei regenerabile a fost comparat cu costul total al centralelor clasice, ignorând necesitatea stocării, echilibrării și a rezervelor.
Politicile energetice, sub influența intereselor
Dezastrul energetic este atribuit, în mare parte, unor politici energetice construite în jurul intereselor celor care au vizat îmbogățirea rapidă. „Dezastrul energetic nu este întâmplător, politicienii au legiferat ce au vrut «băieții deștepți», aceștia au încasat, iar românii au plătit,” se arată în analiză. Investițiile au fost realizate fără a porni de la nevoile sistemului, ci de la oportunitățile de profit, generând un lanț de business-uri profitabile, dar necorelate sistemic.
Se atrage atenția asupra promovării agresive a energiei fotovoltaice ca unică soluție, neglijând importanța mixului energetic echilibrat, care include hidroenergie, nuclear, gaze, stocare și rețele consolidate. Această abordare este catalogată drept „promovare comercială deghizată în doctrină”.
Lipsa organizării și a răspunderii
România suferă de „prea puțină organizare, prea puțină flexibilitate și prea puțină răspundere pentru felul în care această energie a fost integrată”. De la reorganizarea sectorului energetic în 1998 și divizarea CONEL în 2000, s-a pierdut treptat un centru unic de planificare, iar fiecare companie și-a urmărit propriul bilanț, fără o răspundere efectivă pentru coerența întregului sistem.
Proiecte strategice, precum amenajările hidroenergetice sau centralele pe gaze, au rămas blocate ani de zile, în timp ce schema pentru regenerabile a fost proiectată exclusiv în jurul producției, fără obligații privind stocarea sau profilul de livrare. Acum, sistemul se trezește cu o mare cantitate de energie solară în anumcurs, dar insuficientă putere controlabilă în orele critice, punând sistemul într-o stare de alertă.
Sursa: Economistul.ro
