Conform Economistul.ro: Germania, un gigant industrial european, se confruntă cu o reticență din ce în ce mai mare a propriilor cetățeni față de China, poziționând astfel țara ca cel mai sceptic stat european în raport cu Beijingul. Un sondaj realizat de European Council on Foreign Relations (ECFR) arată că 60% dintre susținătorii partidelor de coaliție guvernamentală, CDU/CSU și SPD, consideră China un rival sau chiar un adversar. Această percepție contrastează puternic cu atitudinile din alte state europene, precum Italia și Spania, unde majorități semnificative văd China ca pe un partener necesar sau chiar un aliat.
Industria germană sub presiunea concurenței chineze
Situația publică reflectă tensiunile economice cu care se confruntă Germania, în special în industria auto, un pilon al economiei sale. Producătorii germani de automobile pierd teren pe piața chineză și se confruntă cu o concurență acerbă din partea companiilor chineze pe piețele internaționale și europene. Această realitate contribuie la un declin al locurilor de muncă în sectorul prelucrător, care a pierdut aproximativ 420.000 de posturi între 2019 și 2025, cu o estimare de pierdere a altor 10.000 de locuri de muncă lunar.
Autorii analizei ECFR subliniază că industria auto este cea mai vulnerabilă în fața presiunilor comerciale, având în vedere ascensiunea rapidă a producătorilor chinezi. Timp de mulți ani, accesul la piața chineză și integrarea în lanțurile de producție au determinat industria germană să susțină relații economice strânse cu Beijingul. Însă, creșterea capacităților industriale chineze în domenii precum automobilele electrice, bateriile și tehnologiile energetice a adăugat problema dependențelor la dezbaterea privind accesul la piață.
Schimbări în politica economică germană față de China
Aceste provocări economice par să influențeze și poziția politică a Germaniei. Deși inițial reticentă în fața unor măsuri comerciale europene mai ferme împotriva Chinei, Germania pare să adopte o atitudine mai precaută. Franța, Italia, Lituania, Țările de Jos și Spania au cerut deja Comisiei Europene măsuri mai puternice. Germania nu s-a mai opus ferm acestor demersuri și a acceptat prudent inițiative menite să reducă dependențele și să protejeze industriile europene.
La Consiliul European din iunie 2026, liderii statelor membre au cerut accelerarea măsurilor pentru consolidarea competitivității, reducerea dependențelor și întărirea securității economice a UE. S-a pus accent pe continuarea tranziției curate și decarbonizării, precum și pe reînnoirea industriei europene. Această direcție oferă un cadru pentru ca Germania să combine tranziția energetică cu o protecție sporită a industriei sale.
Speranțe pentru o tranziție energetică sustenabilă
În ciuda preocupărilor legate de China, publicul german rămâne deschis la investiții în energie regenerabilă. 57% dintre respondenții germani susțin astfel de investiții și continuarea electrificării economiei. La nivelul celor 15 țări analizate de ECFR, acest sprijin ajunge la 61%. Această susținere ar putea permite guvernului german să adopte o abordare mai fermă față de dependențele economice de China, fără a risca o reacție negativă majoră din partea propriului electorat.
ECFR sugerează că o astfel de politică ar presupune susținerea capacităților industriale europene în sectoare precum energia eoliană și bateriile, concomitent cu investițiile necesare electrificării. Dezvoltarea industriei europene ar putea limita apariția unor noi dependențe față de China în sectoarele create de tranziția energetică.
Sondajul realizat în mai 2026 a inclus 19.481 de respondenți din Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Regatul Unit. În Germania au fost intervievați 2.138 de persoane.
Sursa: Economistul.ro
