Conform Digi24: România riscă să piardă peste 700 de milioane de euro din Fondul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ca urmare a neînțelegerilor politice privind noua lege a salarizării în sectorul public. Eșecul de a agrea un text legislativ comun are însă repercusiuni mult mai largi decât simpla ratare a fondurilor europene, a avertizat IONUȚ DUMITRU, consilier onorific al premierului interimar, ILIE BOLOJAN, într-o intervenție la Digi24.
Blocajul legislativ și pierderi financiare
Potrivit lui IONUȚ DUMITRU, statul român ratează nu doar oportunitatea de a accesa o sumă considerabilă de bani din PNRR, dar și ocazia crucială de a corecta inechitățile profunde existente în sistemul de salarizare din administrația publică. Această întârziere, cauzată de lipsa unui consens politic, poate avea un impact negativ și asupra evaluărilor viitoare realizate de agențiile internaționale de rating, factori esențiali pentru stabilitatea economică a țării.
Blocajul politic din jurul legii salarizării a creat un teren fertil pentru dezbateri intense și acuzații reciproce între formațiunile politice. Fiecare partid pare să aibă propria viziune asupra modului în care ar trebui structurată grila de salarizare, generând astfel dificultăți în atingerea unui acord coerent și sustenabil. Această situație a dus la amânarea discuțiilor și, implicit, la imposibilitatea de a respecta termenele asumate în cadrul PNRR.
Consecințe extinse dincolo de PNRR
IONUȚ DUMITRU a subliniat că pierderea celor peste 700 de milioane de euro din PNRR este doar vârful aisbergului. Principala problemă, pe lângă impactul financiar imediat, o reprezintă ratarea șansei de a aduce echitate și predictibilitate în sistemul bugetar. Lipsa unei legi clare a salarizării perpetuează discrepanțe salariale greu de justificat între diferite categorii de bugetari, creând frustrări și ineficiență.
De asemenea, instabilitatea legislativă și lipsa de transparență în procesul decizional privind salarizarea pot fi interpretate negativ de către piețele financiare internaționale. Agențiile de rating monitorizează atent capacitatea Guvernului de a implementa reformele promise și de a gestiona finanțele publice într-un mod responsabil. Un semnal de alarmă privind incapacitatea de a ajunge la un acord pe o lege atât de importantă ar putea afecta ratingul de țară al României, implicit costurile de împrumut pentru stat și mediul de afaceri.
Dificultatea recalibrării sistemului bugetar
Regândirea sistemului de salarizare în sectorul public este un proces complex, care necesită analize aprofundate și simulări financiare precise. IONUȚ DUMITRU a evidențiat faptul că noua lege ar trebui să ia în calcul nu doar nivelul salariilor, ci și impactul asupra pensiilor, contribuțiilor sociale și a altor elemente salariale. Discuțiile s-au lovit de dificultatea de a armoniza aceste aspecte într-un mod echilibrat și sustenabil pe termen lung.
Adoptarea unei noi legi a salarizării ar fi trebuit să fie însoțită de o reformă a managementului public, prin care să se optimizeze numărul de posturi și să se coreleze performanța cu remunerația. Lipsa unui consens politic a blocat, practic, întregul proces de modernizare a administrației publice, lăsând în urmă numeroase probleme nerezolvate. Obiectivul ar fi fost crearea unui sistem bazat pe meritocrație, unde stimulentele financiare să reflecte corect responsabilitățile și rezultatele obținute.
Impactul deciziilor politice asupra stabilității economice
Deciziile privind salarizarea în sectorul public au un impact direct asupra bugetului de stat și, implicit, asupra economiei naționale. Prin blocarea procesului legislativ, clasa politică arată o lipsă de maturitate și de viziune pe termen lung, prioritizând, se pare, interese de moment în detrimentul stabilității economice. IONUȚ DUMITRU a insistat că problemele create de lipsa unei legi clare a salarizării vor continua să afecteze administrația publică și pe cetățeni.
Termenul limită pentru trimiterea către Comisia Europeană a reformelor asumate prin PNRR, inclusiv cea legată de legea salarizării, se apropie. Ignorarea acestor angajamente poate duce la recalcularea sumelor alocate sau chiar la pierderea unor tranșe de finanțare, ceea ce ar reprezenta o lovitură majoră pentru economia românească. Această situație subliniază necesitatea unui dialog constructiv și a găsirii unor soluții comune, dincolo de disputele politice mărunte.
La sfârșitul lunii martie 2024, România ar fi trebuit să îndeplinească anumite jaloane legate de reforma salarizării pentru a primi următoarea tranșă de bani europeni.
Sursa: Digi24
