Guvernul din El Salvador a stârnit controverse majore prin introducerea unei legi care permite condamnarea pe viață a copiilor, începând cu vârsta de 12 ani. Măsura, considerată fără precedent, face parte din politica de securitate dură promovată de președintele Nayib Bukele, un lider cu o popularitate impresionantă, dar și cu critici vehemente din partea organizațiilor pentru drepturile omului.
O lege controversată
Legea, promulgată recent, permite condamnarea pe viață a minorilor de peste 12 ani, în cazul în care sunt găsiți vinovați de crimă, viol sau complicitate la aceste infracțiuni. Amendamentele constituționale au fost adoptate de parlamentul dominat de partidul de guvernământ, Nuevas Ideas. Acestea extind pedeapsa maximă, care anterior era de 60 de ani pentru adulți, și o aplică inclusiv minorilor. De asemenea, legea se aplică și persoanelor acuzate de „terorism”, categorie ce include membri ai organizațiilor criminale.
Modificările legislative vin pe fondul unei serii de reforme inițiate de Bukele în ultimii ani. În 2021, președintele a înlocuit judecătorii Curții Constituționale cu magistrați loiali și a eliminat limitele de realegere, deschizând calea pentru menținerea la putere pe termen nelimitat. Mandatul prezidențial a fost, de asemenea, extins de la cinci la șase ani. Această nouă lege se înscrie în strategia de combatere a criminalității lansată în 2022, când autoritățile au instituit starea de urgență.
Impactul asupra populației
Starea de urgență a fost prelungită de zeci de ori și este încă în vigoare. Peste 90.000 de persoane au fost arestate de atunci, iar mai mult de 1% din populația țării se află în detenție. Organizațiile pentru drepturile omului atrag atenția asupra condițiilor din închisori și a lipsei accesului la avocați pentru mulți dintre arestați. Procesele sunt amânate ani de zile sau se desfășoară în regim de „procese de masă”.
Guvernul susține că măsurile au dus la o scădere dramatică a criminalității și la dispariția bandelor de pe străzi. Popularitatea lui Bukele rămâne extrem de ridicată, sondajele indicând un nivel de susținere de peste 90%. Cu toate acestea, investigații recente ridică semne de întrebare. O analiză sugerează că cel puțin 33.000 dintre cei arestați nu erau membri ai unor bande la momentul reținerii, iar motivele arestării rămân neclare.
Reacțiile și reacțiile la controversă
În fața criticilor, președintele salvadorean și-a apărat deschis politica. „Nu-mi pasă dacă mă numiți dictator. E mai bine decât să vezi salvadorieni uciși pe străzi”, declara acesta într-un discurs din 2025. Organizațiile pentru drepturile omului atrag atenția asupra condițiilor din închisori și a numărului mare de decese în detenție. Peste 500 de persoane au murit în detenție de la introducerea stării de urgență, majoritatea fără a fi fost judecate.
Noua lege privind condamnarea pe viață a minorilor adâncește dezbaterea internațională privind echilibrul dintre securitate și respectarea drepturilor fundamentale. Conform datelor disponibile, aproximativ 94% dintre cei decedați în detenție nu erau membri dovediți ai unor bande.
