Conform Cursdeguvernare.ro: NATO își regândește strategia de apărare: lovituri în adâncime pe teritoriul rus în caz de atac
Confruntată cu războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, Alianța Nord-Atlantică ia în considerare o schimbare radicală de paradigmă în modul de răspuns în fața unui eventual atac al Rusiei. Oficialii NATO analizează posibilitatea lovirii unor obiective militare, industriale și logistice aflate mult în interiorul teritoriului rus, încă din primele faze ale unui conflict. Informația este dezvăluită de publicația Wall Street Journal.
Simpozionul „Deep Strike” și noua doctrină
Luna iunie a marcat un moment important în istoria Alianței, prin organizarea primului simpozion pe tema loviturilor în adâncime, intitulat „Deep Strike Symposium”. Evenimentul, găzduit de generalul american Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor NATO în Europa, a reunit ofițeri și oficiali de rang înalt pentru discuții și simulări de război. Tema abordată, care până de curând era un subiect evitat de mulți oficiali ai Alianței, vizează o abordare proactivă în fața agresiunii.
Timp de decenii, strategia NATO s-a concentrat predominant pe apărarea teritoriului european, prin blocarea sau încetinirea avansului forțelor inamice. Însă, experiența ultimilor ani de conflict în Ucraina a demonstrat că o ofensivă rusă nu poate fi oprită doar prin împiedicarea înaintării trupelor. Noua abordare militară, bazată pe conceptul de „denial” – negarea sau împiedicarea adversarului să își atingă obiectivele – presupune nu doar neutralizarea forțelor care trec granițele NATO, ci și slăbirea sistemului militar care le susține.
Aceasta ar putea implica atacuri asupra bazelor militare, depozitelor de combustibil și muniții, centrelor logistice, instalațiilor industriale și altor obiective strategice aflate în spatele frontului, inclusiv pe teritoriul Federației Ruse.
„Teoria Victoriei”: Lovirea sistemului de susținere
Generalul Grynkewich a prezentat recent această nouă abordare ca fiind „Teoria Victoriei”. În prima fază a unui eventual conflict, forțele NATO ar trebui să blocheze atacul inițial. Dacă ofensiva ar continua, Alianța ar urmări să îi diminueze capacitatea de luptă, lovind atât trupele care avansează, cât și „orice și tot ce sprijină, susține sau controlează acea forță”. Această strategie exclude utilizarea armelor nucleare.
Dezvoltarea capacităților de lovire la distanță este esențială pentru această nouă doctrină. Statele Unite au modernizat și extins recent arsenalul de rachete de croazieră Tomahawk, ATACMS și Precision Strike Missile. Aliații europeni, deși dispun de stocuri mai reduse, accelerează producția și dezvoltarea propriilor sisteme, precum rachetele Storm Shadow, Scalp și Taurus. Cu toate acestea, multe proiecte europene se află încă în faze incipiente, iar livrarea unor cantități relevante de armament ar putea dura ani.
Ucraina, un model pentru NATO: „Lovești arcașul, nu săgețile”
Principiul este comparat cu „lovirea arcașului, în loc să te aperi de săgețile sale”. Ucraina aplică deja această strategie, extinzându-și atacurile la distanță asupra teritoriului Rusiei prin intermediul dronelor și armelor cu rază lungă de acțiune. Țintele ucrainene includ rafinării, fabrici de combustibil pentru rachete, componente de drone și baze militare, vizând astfel efortul de război al Moscovei.
Ambasadoarea Ucrainei la NATO, Alyona Getmanchuk, subliniază importanța țintirii sursei problemelor: „Apărarea aeriană este ca un analgezic – poate ameliora simptomele –, dar trebuie să țintești sursa durerii.” Această perspectivă demonstrează că, pentru liderii NATO, apărarea nu mai poate fi concepută doar ca o simplă protecție a propriului teritoriu, ci implică și o ripostă strategică.
Cu toate acestea, provocarea majoră rămâne decizia politică. Deși militarii NATO consideră inevitabile componentele ofensive în strategia lor de apărare, nu este clar dacă liderii europeni ar autoriza rapid lovituri masive pe teritoriul Rusiei în cazul unui atac asupra teritoriului Alianței. Acumularea unor stocuri ample de rachete și drone, menite să descurajeze Moscova, este un pas necesar pentru credibilitatea acestei doctrine.
Sursa: Cursdeguvernare.ro
