Autoritățile din Statele Unite ale Americii se confruntă cu o serie de plângeri judiciare privind un nou ordin executiv emis de președintele Donald Trump, despre care criticii spun că încalcă Constituția și legile în vigoare. Acesta prevede, printre alte măsuri, o reorganizare a modului în care se administrează votul prin corespondență, ridicând semne de întrebare asupra influenței federalului în procesul electoral, care aparține în special statelor.
Contestații legale și acuzații de încălcare a Constituției
Mai mulți lideri democrati din Congres, organizații și grupări civice au depus plângeri judecătorești în martie și aprilie, contestând noile măsuri. Aceștia susțin că ordinul ar avea scopul de a impune obstacole inutile pentru alegători și de a prelua controlul asupra procesului electoral, atribuție în mare parte reglementată de către state.
O441 tribunale federale din Washington și Massachusetts au fost gazde pentru aceste acțiuni legale, care afirmă că ordinul încalcă nu doar Constituția, ci și mai multe legi federale și statuturi privind dreptul la vot.
Implicarea federală în procesul electoral și riscuri de încălcare a legilor privind intimitatea
Locotenența cerută de Trump vizează crearea unui “listă de cetățeni”, bazată pe date din baze de date interne ale agențiilor federale. Aceste date ar urma să fie folosite pentru screening-ul alegătorilor, inclusiv pentru verificarea eligibilității acestora pentru votul prin corespondență. Criticii spun că această practică ar putea contraveni Legii privind confidențialitatea și ar putea duce la crearea unui dosar personal al cetățenilor, asemănător scenariilor distopice din literatura.
De asemenea, se atrage atenția că bazele de date federale folosite pentru aceste verificări sunt adesea eronate, ceea ce le poate exclude din procesul electoral pe alegătorii eligibili sau poate introduce liste incorecte.
„În esență, ordinul președintelui urmărește să interpună un regim federal de verificare între alegători și urne, oferind unei entități federale autoritatea de a suspenda anumite voturi,” afirmă unele dintre plângerile depuse.
Criticii avertizează și asupra faptului că ordinul îi poate periclita dreptul la vot al cetățenilor, mai ales în contextul în care anumite state trebuie să înainteze liste cu alegători eligibili cu cel puțin 60 de zile înainte de scrutin, ceea ce ar exclude persoane care se mută sau devin cetățeni naturalizați ulterior acestui interval.
Pe lângă încălcările legii electorale, plângerea menționează și că procedura ar putea încălca Legea asupra serviciilor poștale, Legea drepturilor de vot și alte legi federale.
Reacția oficialilor și implicațiile politice ale ordinului
Reprezentanții Partidului Democrat și ai organizațiilor civice susțin că măsurile propuse sunt o tentație pentru implicarea excesivă a guvernului federal în administrarea alegerilor, atribuție alocată în principal statelor.
Declarația oficială a purtătorului de cuvânt al Casa Albă, Abigail Jackson, a fost una critică: „Numai politicienii democrati și operatorii lor ar putea fi supărați pe eforturile legale de a asigura integritatea alegerilor.”
Politic și legislativ, inițiativa de la Casa Albă survine pe fondul blocajului legislativ de a impune noi restricții asupra votului, chiar dacă funcționarii și observatorii au semnalat deja probleme legate de acuratețea bazelor de date și de posibile erori în procesul de verificare.
Până în prezent, nu a fost stabilit un termen limită pentru actele judiciare sau pentru eventuale modificări ale ordinului, însă procesul judiciar continuă. Decizia finală a instanței va avea un impact semnificativ asupra administrației alegerilor în Statele Unite și asupra eventualelor norme ce vor fi aplicate în scrutinurile viitoare.
Sursa: CNN
