Conform Știrile ProTV: O „stea-gaură neagră” din universul timpuriu uimește astronomii
Un obiect cosmic de o luminozitate extraordinară, botezat de cercetători „stea-gaură neagră”, a fost identificat în universul timpuriu, la aproximativ 660 de milioane de ani după Big Bang. Obiectul, care pare o stea de dimensiunea Sistemului Solar, emite o energie de 100 de miliarde de ori mai mare decât o stea obișnuită, un nivel comparabil cu cel generat de o gaură neagră. Descoperirea a fost realizată cu ajutorul Telescopului Spațial James Webb și publicată în revista Nature.
De la lansarea sa în 2022, Telescopul Spațial James Webb a surprins oamenii de știință cu o serie de obiecte cosmice extrem de luminoase, denumite generic „mici puncte roșii”, provenind din zorii Universului. Identitatea și natura acestor obiecte au devenit subiectul unor ample dezbateri în comunitatea astronomică.
„Ce sunt, de fapt, aceste obiecte a fost unul dintre cele mai dezbătute subiecte din era JWST”, a declarat Rohan Naidu, autorul principal al studiului, de la Universitatea din Hawaii.
Misterul „punctelor roșii” și o explicație neașteptată
Cercetătorii își propuseseră inițial să înțeleagă de ce telescopul James Webb continuă să descopere galaxii neobișnuit de luminoase într-o epocă atât de timpurie a Universului, când se considera că nu ar fi avut suficient timp să atingă asemenea dimensiuni. Analizând datele, echipa a observat unul dintre aceste „mici puncte roșii”.
Robert Simcoe, coautor al studiului și cercetător la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), a explicat: „Când vedem ceva foarte roșu în Univers, presupunem adesea că este înconjurat de praf, asemenea funinginii sau cenușii. La fel cum fumul incendiilor de vegetație din Canada a făcut recent ca cerul din Boston să pară roșiatic, și obiectele astronomice pot părea mai roșii decât sunt în realitate atunci când sunt privite printr-un văl de praf.”
Însă, analiza detaliată a luminii emise de obiect a relevat o dispariție completă a acesteia la anumite lungimi de undă. Această particularitate a indicat că nu praful, ci hidrogenul gazos era responsabil pentru culoarea roșiatică.
O gaură neagră ascunsă într-un cocon de gaz
Descoperirea explică aspectul vizual al obiectului, dar nu și imensa cantitate de energie pe care o producea. „Nu poți obține această energie prin fuziune nucleară, care reprezintă sursa de energie din interiorul tuturor stelelor”, a explicat Naidu.
Utilizând simulări computerizate, echipa a ajuns la concluzia că cel mai probabil obiectul este alimentat de o gaură neagră situată în centru, învelită într-un strat de gaz care îi conferă aspectul unei stele. Obiectul a fost denumit MoM-BH-1. Abrevierea BH provine de la „black hole star” (stea-gaură neagră), iar cifra 1 sugerează că oamenii de știință cred că ar putea exista și alte obiecte similare în Univers.
„Fiecare dintre aceste mici puncte roșii este compatibil cu ipoteza că ar putea fi o stea-gaură neagră”, a concluzionat Naidu.
Sursa: Știrile ProTV
