România va trece la ora de vară în noaptea de 28 spre 29 martie 2026, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră. Astfel, în ultimul weekend al lunii martie, ora 03:00 va deveni ora 04:00, iar ziua de duminică va avea doar 23 de ore. Această schimbare, obișnuită de aproape un secol în țara noastră, face parte dintr-un mecanism european stabilit pentru a maximiza eficiența energetică și a optimiza timpul de lumină naturală.
Trecerea la ora de vară: Impact și schimbări în rutina zilnică
Schimbarea la ora de vară implică adaptarea populației la noile ore de somn și activitate, crescând astfel totodată expunerea la lumină naturală seara. În timp ce serile vor deveni mai luminoase și mai lungi, diminețile vor rămâne mai întunecate pentru o vreme. În termeni practici, românii vor avea mai mult timp cu soare la sfârșitul zilei, însă vor trebui să gestioneze o ajustare a rutinei de somn.
Deși beneficiile aduse de această ajustare sunt adesea evidențiate în privința economisirii energiei și a creșterii timpului petrecut în aer liber, studiile recente arată că schimbarea orei poate avea efecte negative asupra sănătății. Un sondaj realizat la nivel european cu participarea a peste 4,6 milioane de oameni indică faptul că cei mai mulți resimt disconfort, inclusiv insomnii, dificultăți de concentrare și iritabilitate temporară.
Reacția autorităților și istoricul schimbărilor de fus orar în România
În România, trecerea la ora de vară este stabilită oficial încă din 1997, odată cu adoptarea Ordonanței nr. 20/1997. De atunci, această practică a fost ajustată pentru a se conforma noii legislații europene, fiind de la sfârșitul lunii martie și până la sfârșitul lunii octombrie perioada de referință pentru schimbare. Până în anii ’90, însă, istoria orei de vară în țară a fost fluctuantă, cu perioade în care această măsură nu s-a aplicat deloc.
Reprezentanții Ministerului Energiei și cei responsabili cu politicile de fus orar avertizează asupra beneficiilor pe termen lung ale ajustării, dar recunosc și impactul temporar asupra populației. În fiecare an, mulți români se confruntă cu dificultăți de adaptare, iar specialiștii recomandă o pregătire treptată pentru a diminua efectele negative.
Probleme de sănătate și controverse legate de schimbarea orei
De-a lungul timpului, numeroase studii și sondaje au conștinut despre reacțiile organismului la schimbarea orei. În 2019, un cercetare europeană a arătat că aproape 76% dintre respondenți consideră această mutare ca fiind negativă, din cauza tulburărilor de somn, creșterii iritabilității și riscului crescut de accidente rutiere.
Medicii și psihologii recomandă ajustări mai gradualere ale programului de somn și evitarea expunerii excesive la ecrane cu lumină albastră cu cel puțin o oră înainte de culcare, pentru a ajuta organismul să se adapteze mai ușor. În plus, specialiștii atrag atenția că această schimbare, pe termen lung, poate avea și efecte asupra sănătății generale și poate contribui la creșterea riscului de probleme cardiovasculare.
Ce urmează în viitorul schimbărilor de fus orar?
Deși majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene continuă să păstreze această practică, discuțiile despre eliminarea orei de vară sunt din ce în ce mai frecvente. România, alături de alte țări, trebuie să decidă dacă va menține această regulă sau va adopta o soluție permanentă, fie cu timpul de vară, fie fără el.
Pentru moment, însă, românii se pregătesc pentru schimbarea ce va avea loc în weekend și, din nou, se așteaptă ca această ajustare temporară să aducă atât neplăceri, cât și beneficii, în funcție de perspectivă. În ultimele decenii, această practică a devenit un ritual sezonier, un mic test al adaptabilității, după care, pentru unii, zilele devin mai luminoase, iar pentru alții, un semn că sezonul de vară e aproape.
Sursa: HotNews
