Piața imobiliară în declin: vânzările de apartamente și unități individuale în scădere continuă
După o serie de luni marcate de incertitudini, piața imobiliară din România își păstrează tendința de scădere și în primele două luni ale anului 2026. Vânzările de apartamente și unități individuale înregistrează un declin resimțit la nivel național și în principalele orașe ale țării, în contextul unor probleme economice ce par să se acutizeze.
Declinul vânzărilor și al consumului, semnale de alarmă pentru economie
După o iarnă cu semne evidente de frânare a activității economice, datele indică o continuare a trendului descendent. În luna februarie, vânzările de apartamente au scăzut cu 20% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce, pentru primele două luni din 2026, vânzările de unități individuale au coborât la jumătate comparativ cu cele din aceeași perioadă a lui 2025. Conform experților, această tendință de diminuare este corelată cu reducerea consumului, care în ianuarie a fost aproape de 10%. Pe fondul creșterii prețurilor la combustibili, un factor care amplifică presiunea inflației, perspectivele economice devin tot mai sumbre. Analiștii avertizează deja despre riscul unei recesiuni în 2026, cu o eventuală scădere a PIB-ului și o inflație ce ar putea trece de pragul de 10%.
Piața imobiliară: județele cu cele mai mari scăderi și orașele în pierdere
În cadrul contextului actual, cele mai afectate zone sunt județele și orașele mari, unde față de aceeași perioadă a anului trecut, vânzările de apartamente au cunoscut scăderi dramatice. În județele precum Constanța și Prahova, achizițiile au fost reduse aproape la jumătate. Pentru exemplu, în primele două luni din 2025, Constanța înregistra peste 1.700 de tranzacții la nivelul întregului județ, în timp ce anul acesta semnalele sunt mult mai slabe: doar 838 de apartamente vândute. La fel, în Prahova, numărul de tranzacții a scăzut de la aproape 500 în 2025, la sub 240 în 2026.
Județele precum Suceava și Cluj se află și ele pe lista celor cu cele mai mari scăderi, de aproximativ 35%. Bucureștiul nu face notă separată, dar cele mai recente date indică o mică depreciere a vânzărilor, cu o reducere de 18% în comparație cu perioada similară a anului trecut. În același timp, în alte orașe precum Brașov, Timișoara și Satu Mare, scăderile au fost în jur de 20-35%.
București și marile orașe: ce se vinde și unde
Deși datele complete privind vânzările din capitale și din cele mai mari orașe sunt puternic influențate de raportări din trimestrul al doilea al anului, se pot observa deja tendințe semnificative. În București, cele mai multe tranzacții au fost în sectorul 3, unde peste 1.400 de apartamente au fost vândute în primele două luni. Sectorul 4 și sectorul 6 completează topul, cu peste 1.000 de unități fiecare.
Pe plan național, Brașov iese în evidență, înregistrând cele mai multe tranzacții, peste 600 în primele luni ale anului. La polul opus, Timișoara și Cluj-Napoca și-au încheiat tranzițiile cu respectiv 571 și 507 de apartamente, demonstrând că și în cele mai dinamice orașe, piața se află în declin.
În contextul acestor fluctuații, specialiștii atrag atenția asupra unui mediu de piață din ce în ce mai precaut. Consumatorii și investitorii se tem că scumpirea combustibililor, creșterea inflației și perspectivele de reducere a dobânzilor bancare vor duce la încetinirea și mai severă a activităților de cumpărare, în special pentru tranzacțiile de mari valori, precum achizițiile de locuințe.
Privind spre orizont, perspectivele nu sunt încurajatoare. Analiștii avertizează că, în condițiile în care prețul la pompă se apropie de 10 lei litrul, iar salariile nu cresc în același ritm, cumpărătorii pot fi cei mai vulnerabili, iar piața imobiliară poate face în continuare pași înapoi. În timp ce unele județe și orașe încep să își revină, fenomenul de recul general pare să fie un trend de durată, iar perspectivele pentru 2026 rămân, în mare măsură, incert.
