Primăria Municipiului București reînvii proiectul Nodul Avionului, unul dintre cele mai vechi și contestate proiecte de infrastructură din zona de nord a Capitalei, și propune un parteneriat cu CFR pentru a relansa investiția. Anunțul vine în contextul în care, în urmă cu câțiva ani, proiectul fusese abandonat din cauza costurilor inițiale extrem de ridicate și a dificultăților legate de exproprieri. În schimb, acum administrația locală vede o oportunitate de a depăși aceste blocaje și de a aduce la realitate un plan menționat încă din 2019, dar care a rămas blocat din cauza lipsei fondurilor și a unor probleme birocratice.
Un proiect de anvergură, relansat după ani de stagnare
Proiectul de hotărâre supus aprobării Consiliului General prevede formarea unei asocieri între Primăria București și Compania Națională de Căi Ferate pentru cofinanțarea și derularea investiției. În plus, documentația tehnică trebuie pregătită și să fie găsită sursa de finanțare, estimată la aproape 170 de milioane de euro, adică 849 de milioane de lei cu TVA. Protocolul de colaborare prevede crearea unor echipe comune, de la specialiști în infrastructură rutieră și feroviară, până la planificarea etapelor și coordonarea pe teren.
Un motiv esențial pentru această colaborare este complexitatea proiectului, care va îmbina infrastructura rutieră cu cea feroviară, în vederea integrării în viitorul sistem de tren metropolitan București–Ilfov. În esență, nodul va conecta cartierul Henri Coandă cu Bulevardul Alexandru Șerbănescu, facilitând astfel o alternativă viabilă la traficul din ce în ce mai aglomerat din nordul orașului, dar și reducând presiunea asupra arterelor principale de circulație.
Detalii tehnice și provocări administrative
Investiția totală va include realizarea unui drum cu patru benzi, separatoare mediane, pasaje rutiere și conexiuni cu infrastructura existentă, plus piste de biciclete, trotuare, iluminat public și relocarea utilităților. Traseul va avea circa 1,68 km, dintre care un pasaj de aproape 436 de metri, o abordare ce impune coordonare atentă și resurse suficiente.
Însă, proiectul nu este lipsit de obstacole. De când a fost aprobat indicatorul tehnico-economic, în 2019, costurile s-au dovedit a fi prea mari pentru bugetul inițial, ceea ce a dus la blocarea inițială a lucrărilor. În plus, exproprierile terenurilor afectate au reprezentat un alt punct de blocaj, cu despăgubiri estimate la peste 113 milioane de lei. În prezent, Primăria cere sprijin de la Guvern pentru fonduri, însă Ministerul Finanțelor a transmis că nu poate realoca bani fără un cadru legal clar.
Interconectarea cu trenul metropolitan, un deziderat ambițios
Un aspect important al proiectului vizează legătura directă cu trenul metropolitan București–Ilfov, o investiție promovată de actuala administrație ca soluție pentru reducerea dependenței de autoturisme și pentru modernizarea rețelelor de transport public. Înainte ca Primăria să anunțe relansarea proiectului Nodul Avionului, primarul Ciprian Ciucu, reprezentantul Sectorului 6 până nu cu mult timp în urmă, s-a exprimat vehement împotriva unor proiecte de mobilitate urbană considerate faraonice și ireale, precum trenurile urbane care n-au avut parte de o implementare satisfăcătoare.
Indiferent de opoziție, documentația în vederea semnării protocolului ar putea fi finalizată în scurt timp, odată ce Consiliul General va aproba proiectul. În acest moment, însă, prioritatea rămâne obținerea fondurilor necesare și rezolvarea exproprierilor, condiții esențiale pentru a putea începe lucrările.
Deși proiectul trenului metropolitan și nodul Avionului sunt interdependente, nevoia de investiții apare ca o soluție pentru modernizarea infrastructurei și pentru fluidizarea traficului în zona de nord a Bucureștiului. Rămâne de văzut dacă, după anii de stagnare, Primăria va putea reuși să transforme aceste planuri în realitate, în condițiile în care presiunea pe infrastructură crește exponențial. Todorii sunt, însă, mai optimiști, iar anunțul relansării proiectului semnalează o intenție fermă de a depăși blocajele și de a aduce o schimbare reală în modul în care circulă și se dezvoltă capitala.
Sursa: Buletin.de
