Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a adresat o scrisoare deschisă poporului american, în care respinge categoric percepția furnizată de Washington privind Iranul ca pe o amenințare la adresa securității internaționale. Într-un discurs plin de hotărâre, liderul iranian argumentează că situația actuală este rezultatul unor interese politice și economice ale marilor puteri, nu al realităților istorice sau al comportamentului Iranului.
Perspectiva Iranului asupra istoriei și a situației curente
Pezeshkian remarcă faptul că Iranul, de-a lungul istoriei sale, s-a distins ca una dintre cele mai vechi civilizații neîntrerupte, subliniind că nu a optat niciodată pentru agresiune, expansiune sau colonialism. “Iranul nu a inițiat niciodată un război. Cu toate acestea, a respins cu hotărâre și curaj pe cei care l-au atacat”, afirmă el în scrisoare. Liderul susține că prezentarea Iranului ca o amenințare este o problemă de percepție, alimentată mai degrabă de capriciile politice ale celor puternici decât de adevărul istoric.
El adaugă că, inițial, relațiile dintre Iran și Statele Unite nu au fost marcate de ostilitate, ci au fost caracterizate de interacțiuni normale, până în momentul în care intervențiile și implicările externe au zdruncinat aceste relații. “Punctul de cotitură a fost lovitura de stat din 1953, orchestrată de SUA pentru a împiedica naționalizarea resurselor iraniene”, explică Pezeshkian. De atunci, neîncrederea reciprocă s-a adâncit din cauza sancțiunilor dure, sprijinului acordat regimurilor și intervențiilor militare.
Intervenții și sancțiuni: motivul respingerii Iranului
Președintele Iranului critică în special sancțiunile instituite de SUA, pe care le numește „inumane”, și intervențiile militare neprovocate împotriva țării sale. “Continuarea agresiunii militare și recentele bombardamente afectează profund viețile, atitudinile și perspectivele oamenilor”, afirmă el, accentuind că aceste acțiuni sunt nedrepte și nu justifică existența vreunei amenințări reale din partea Iranului.
În plus, Pezeshkian pune sub semnul întrebării justificarea pentru implicarea militară americană în regiune, făcând referire la conflictul cu Israelul și alegerea de a vedea Iranul ca un inamic. “Care a fost, de fapt, motivul pentru aceste acțiuni? Masacrul copiilor, distrugerea unităților medicale sau simpla încercare de a demonstra un punct de vedere?”
Rolul Israelului și interesele controlului resurselor
Un alt aspect controversat atins de liderul iranian este implicarea Israelului în evoluțiile regionale. El sugerează că acțiunile Statelor Unite sunt influențate de regimul de la Tel Aviv, întrebând dacă nu cumva Washingtonul acționează ca un mandatar al Israelului. “Nu este oare evident că America urmărește să lupte până la ultimul soldat american și să transfere povara conflictului asupra poporului american?”, întreabă el, punând accent pe costurile umane și financiare ale războiului.
Pezeshkian susține că, dincolo de aceste explicații, poporul Iranului nu nutrește dușmănie față de alte națiuni, ci distinge între guverne și cetățeni. “Iranienii, chiar și în fața presiunilor externe, au rămas departe de a avea sentimente de ură față de americani sau europeni”. Liderul afirmă că această diferență ar trebui să fie clar înțeleasă de comunitatea internațională.
Apelează la înțelepciune și la o reevaluare a politicii externe
Pezeshkian face un apel direct la guvernul american și la opinia publică din SUA, cerând o reevaluare a priorităților naționale. “Oare «America First» rămâne un concept relevant pentru actuala administrație?”, întrebarea sa reflectând o scepticism față de motivele reale ale conflictelor. El îndeamnă, de asemenea, americanii să judece Iranul după experiențele oamenilor care au vizitat această țară și după realizările iranienilor care trăiesc și lucrează în Occident.
În încheiere, liderul iranian avertizează că lumea se află la o răscruce de drumuri și că continuarea ostilității cu Iranul nu face decât să crească costurile umane și să compromită stabilitatea regională. “Rezultatul acestei confruntări va modela viitorul pentru generațiile următoare”, afirmă el, exprimând convingerea că dialogul și diplomația pot fi soluții mai eficiente și mai durabile.
Sursa: Digi24
