Conform Mediafax: O nouă anomalie atmosferică se conturează în Oceanul Indian, în timp ce fenomenul El Nino capătă amploare în Pacific, aducând potențiale schimbări climatice majore pentru Europa și implicit pentru România. Severe Weather Europe anticipează o fază pozitivă a Dipolului Oceanului Indian (IOD) în perioada toamnă-iarnă, care, alăturată unui El Nino istoric, ar putea influența semnificativ circulația atmosferică globală.
El Nino se anunță printre cele mai puternice din istorie
Fenomenul El Nino este deja prezent în Oceanul Pacific și se intensifică. Cele mai recente evaluări sugerează o probabilitate de 97% ca acesta să persiste până la începutul primăverii anului 2027. Mai îngrijorător, există o probabilitate de 81% ca în perioada octombrie-decembrie 2026, El Nino să atingă categoria „very strong” (foarte puternic), riscând să devină unul dintre cele mai intense evenimente înregistrate după anul 1950. Termenul informal de „Super El Nino” descrie această încălzire excepțională a Pacificului tropical.
În paralel, se observă dezvoltarea unei anomalii în Oceanul Indian, cunoscută sub numele de Dipolul Oceanului Indian (IOD). Acesta apare atunci când diferențele de temperatură a apei între vestul și estul oceanului devin suficient de mari pentru a altera circulația atmosferică tropicală. Modelele meteorologice indică o posibilă evoluție spre o fază pozitivă a IOD în această toamnă, fenomen ce ar putea continua până la începutul iernii.
Unirea forțelor dintre un El Nino puternic și un IOD pozitiv ar putea funcționa ca un „motor” atmosferic comun. Această combinație ar putea influența curentul-jet și traiectoria sistemelor de joasă presiune din emisfera nordică, având repercusiuni asupra vremii din Europa. Totuși, există încă incertitudine în privința IOD, Biroul Australian de Meteorologie semnalând că fenomenul se afla într-o fază neutră la sfârșitul lunii iulie, dar cu tendința indicată de modele spre o fază pozitivă.
Impactul asupra Europei și României
Deși Europa nu este direct afectată de El Nino în același mod ca America de Nord sau regiunile tropicale, influența sa ajunge indirect prin modificarea circulației atmosferice. Un El Nino foarte puternic, asociat cu un IOD pozitiv, poate amplifica sistemele de joasă presiune din Atlanticul de Nord. Acest lucru ar putea favoriza o circulație mai accentuată a aerului dinspre vest spre continentul european.
Scenariile elaborate de ECMWF, prezentate de Severe Weather Europe, indică pentru iarna 2026-2027 o presiune atmosferică mai ridicată în sudul Europei și mai scăzută în nord și nord-vest. Această diferență ar facilita pătrunderea mai frecventă a aerului atlantic spre Europa. Consecința ar fi o Europă predominant mai caldă decât media sezonieră, alimentată periodic cu mase de aer blânde și umede. Anumite regiuni europene ar putea înregistra, de asemenea, precipitații peste normal.
Pentru România, cel mai important semnal momentan vizează temperatura. Dacă configurația prognozată pentru Europa se menține, țara noastră ar putea avea o probabilitate mai mare pentru o iarnă cu temperaturi medii peste valorile normale. Este important de subliniat că aceste prognoze sezoniere descriu media unei perioade lungi și nu pot exclude episoade scurte de ger sau temperaturi foarte scăzute.
În privința ninsorilor, semnalul este mai puțin clar. Configurația generală nu pare a fi favorabilă unor cantități mari și persistente de zăpadă pe suprafețe extinse din Europa. Cele mai bune condiții ar putea rămâne în nordul și nord-estul continentului, precum și în regiunile montane din centrul Europei. În România, acest lucru s-ar putea traduce prin mai multe situații de ploaie sau lapoviță în zonele joase, în timp ce Carpații ar putea beneficia de episoade de ninsoare în condițiile întâlnirii aerului rece cu sistemele de joasă presiune.
Este prea devreme pentru a determina cu exactitate dacă București, Moldova, Transilvania sau Dobrogea vor avea o iarnă mai bogată sau mai săracă în zăpadă decât media. Prognozele sezoniere au o rezoluție limitată la astfel de detalii, iar modelele subliniază că acestea exprimă probabilități, nu evoluția exactă a vremii.
Prognozele sezoniere vor deveni considerabil mai relevante pentru România odată cu actualizările din septembrie, octombrie și noiembrie. Aceste actualizări vor permite conturarea mai precisă a configurației Atlanticului de Nord și a circulației atmosferice europene pentru sezonul rece.
Sursa: Mediafax
