Diverse

Propagandă rusă în biserica ortodoxă românească: rețele, influență și vulnerabilități În ultimii ani, spațiul religios din România a devenit un teren fertil pentru propagandă de sorginte rusă, influențată de interese geopolitice și de o campanie de dezinformare orchestrată subtil

Propagandă rusă în biserica ortodoxă românească: rețele, influență și vulnerabilități În ultimii ani, spațiul religios din România a devenit un teren fertil pentru propagandă de sorginte rusă, influențată de interese geopolitice și de o campanie de dezinformare orchestrată subtil

Propagandă rusă în biserica ortodoxă românească: rețele, influență și vulnerabilități

În ultimii ani, spațiul religios din România a devenit un teren fertil pentru propagandă de sorginte rusă, influențată de interese geopolitice și de o campanie de dezinformare orchestrată subtil. Deși Biserica Ortodoxă Română (BOR) afirmă public poziții pro-europene și condamnă războiul din Ucraina, realitatea din teren arată că anumite personaje și instituții religioase devin instrumente în mâinile unor interese externe.

Războiul informațional sub acoperire religioasă

Printre cele mai vizibile portavoci ale acestei strategii se numără arhiepiscopul Teodosie al Tomisului, considerat unul dintre cei mai activi vectori ai propagandei proruse în mediul religios românesc. În ciuda sancțiunilor din partea sinodului și a criticilor din partea unor oficiali ai BOR, Teodosie continuă să promoveze teme complicate în discursurile sale. El laudă deschis liderul rus Vladimir Putin și îl prezintă ca pe un apărător al valorilor creștine, în timp ce minimalizează sau relativizează agresiunea Rusiei în Ucraina.

Într-un interviu recent, arhiepiscopul a afirmat că Putin este „cel mai mare ctitor” și a încercat astfel să mute atenția de la aspectele negative ale politicii rusești. Aceste declarații îngrijorează, având în vedere faptul că Teodosie dissemină mesaje extrem de virulente împotriva valorilor occidentale, prezentate ca fiind o amenințare la adresa „fibrei neamului” românesc. În același timp, discursul său servește o viziune ideologică apropiată de cea a lui Aleksandr Dughin, promotorul expansionismului rus și al ideii de „Sfintei Rusii” în lupta împotriva Occidentului.

Rețele de influență și platforme clandestine

Propaganda se materializează și prin intermediul unor figuri radicale, precum fostul preot Ciprian Mega, caterisit pentru afirmații și acțiuni controversate, sau călugărul Savatie Baștovoi din Transnistria, figura susținută de Sputnik și alte posturi controlate de Kremlin. Aceste personaje promovează în mediul online mesaje împotriva valorilor europene și a Bisericii Ortodoxe Române, accentuând tema unui conflict ideologic între Est și Vest, în favoarea Rusiei. Baștovoi a fost chiar outsider-ul vizat de controverse legate de anumite conferințe și evenimente anulate de la Universitatea Babeș-Bolyai, din cauza criticilor venite din rândul comunității academice și civice.

Rețelele sociale, în special TikTok, Facebook și YouTube, au devenit principalele canale de distribuție a acestui tip de conținut, care uneori manipulează informația și distorsionează realitatea. Potrivit unor specialiști, aceste mesaje sunt construite pentru a deveni virale, iar susținerea unor idei extremiste sau conspiracy se face adesea cu sprijinul unor conturi și actu untilr până la nivelul de a influența opinia publică.

Colaborarea cu religioși și lideri spirituali controversați

Pe lângă influența clericilor precum Teodosie sau Baștovoi, anumite personalități din comunitățile religioase din Ucraina și Moldova joacă un rol important în această strategie de propagandă. Preoți și călugări afiliați Bisericii Ortodoxe a Rusiei, precum mitropolitul Longhin Jar din Ucraina sau Savatie Baștovoi, au fost deplin de acord cu narativele proruse, contestând în același timp deciziile sinodalelor sau a autorităților religioase din România.

Faptul că aceștia au o influență semnificativă în comunitățile locale și că mesajele lor ajung frecvent la credincioși face ca răspândirea unor opinii pro-ruse să fie uneori dificil de contracarat. În același timp, anumite grupări și lideri politici extremist și suveraniști au folosit această propagandă pentru a mobiliza baze de suport, amplificând astfel influența acestor narațiuni.

Lipsa reacției eficiente din partea BOR

Una dintre principalele probleme evidențiate de observatori este incapacitatea BOR de a contracara această propagandă. În ciuda avertismentelor și criticilor formulate de specialiști și de unii clerici, comunicarea oficială a Patriarhiei a rămas adesea marginalizată în fața unei rețele din ce în ce mai amplificate de mesaje distorsionate și teorii conspiraționiste. Ileana Racheru, expert în spațiul ex-sovietic, afirmă că „învățământul teologic și educația religioasă din România sunt vulnerabile în fața acestei propagande, care profită de un gol informativ și de o lipsă de aparate de verificare.”

Pentru mulți, faptul că anumite biserici sau mănăstiri au devenit spații de promovare pentru idei radicale și interpretări distorsionate ale doctrinei ortodoxe reprezintă o vulnerabilitate gravă. În plus, lipsa unui control riguros asupra mesajelor transmise face ca acestea să fie folosite pentru a legitima discursuri extremiste și antioccidentale, care pot influența negativ opinia publică și calmul social.

Impactul asupra societății și a politicii

În contextul războiului din Ucraina, această propagandă are efecte concrete, fiind folosită nu doar pentru a răspândi teorii ale conspirației, ci și pentru a mobiliza atitudini antioccidentale, chiar anti-U.E. și NATO. Personalitățile religioase și politice cu legături cu proiectele proruse pot astfel influența decizii sau opinia publică, amplificând disoluția încrederii în structurile democratice și în valorile europene.

Deși oficialii BOR susțin că denunță propaganda și promovează valorile europene, realitatea în teren arată că anumite “voci” rămân foarte active, uneori chiar cele mai influente, în promovarea narațiunilor proruse, perpetuând o linie de comunicare care poate slăbi coeziunea societății românești în fața amenințărilor externe.

Sursa: Libertatea