Conform Digi24: România a demonstrat o capacitate remarcabilă de a se adapta situației energetice, ajungând joi seară, 13 august, să extragă din sistemele de stocare o cantitate de energie electrică comparabilă cu producția unui reactor nuclear. Puterea livrată din baterii a atins aproximativ 630 MW, o valoare apropiată de cei circa 680 MW furnizați anterior de reactorul 2 al centralei nucleare de la Cernavodă, înainte de oprirea sa programată.
Eugenia Gusilov, directorul unui serviciu de consultanță energetică din București, a subliniat importanța contribuției bateriilor instalate de prosumatori în acest echilibru. Fenomenul este unul dinamic: deși în timpul zilei producția din stocare poate fi zero, bateriile se încarcă pe fondul producției solare, pregătind livrarea ulterioară în perioadele de consum ridicat. Expertul a observat că aceste aporturi încep să crească și să devină vizibile în rețea începând cu ora 19:00.
Rolul prosumatorilor în stabilizarea rețelei
Prosumatorii, prin intermediul sistemelor de stocare pe care le dețin, joacă un rol din ce în ce mai activ în susținerea rețelei naționale. Unii dintre aceștia își programează bateriile pentru a injecta energie în perioadele de vârf, în special între orele 19:00 și 22:00. Această contribuție, deși vine din numeroase sisteme mici de stocare individuale, devine semnificativă atunci când este considerată ca un întreg.
Gusilov a catalogat această implicare ca un gest de solidaritate, menționând că nu toți proprietarii de baterii aleg să livreze surplusul în rețea, motivele putând varia de la nivelul remunerației pentru energia injectată. Cu toate acestea, există și inițiative comerciale menite să stimuleze această participare. Un exemplu notabil este oferta Electrica, care promite un bonus suplimentar de 40 de bani/kWh pentru prosumatorii cu capacitate de stocare ce livrează energie în intervalul critic 19:00-22:00. Astfel, bateriile devin mai mult decât soluții pentru autoconsum, transformându-se într-o resursă valoroasă pentru sistemul energetic național.
Presiunea generată de oprirea reactorului 2 de la Cernavodă
Centrala nucleară de la Cernavodă, o sursă constantă de energie cu o producție de aproximativ 680 MW, a început procesul de oprire treptată a Unității 2 joi dimineața, în jurul orei 7:00. În jurul prânzului, centrala nu mai alimenta sistemul energetic. Această deconectare plasează o presiune suplimentară pe acoperirea necesarului de consum al României, care acum trebuie să se bazeze pe un mix diversificat: producție internă, energie regenerabilă, capacități de rezervă, stocare și importuri.
Riscurile pentru perioada imediat următoare includ o potențială reducere a producției eoliene, o sursă importantă de energie în ultimele zile. „Scenariul negru este să nu mai bată vântul”, a avertizat Gusilov, subliniind dependența sistemului de condițiile meteorologice. O altă problemă ar putea apărea dacă România ar întâmpina dificultăți în a menține volumul actual de importuri din Bulgaria, ceea ce ar accentua presiunea asupra resurselor interne.
Mecanisme de echilibrare a sistemului
În caz de dezechilibru între producție și consum, sistemul energetic dispune de mecanisme de siguranță. Unul dintre acestea implică reducerea temporară a consumului marilor consumatori industriali. Deja, unii dintre aceștia și-au diminuat sau oprit activitatea. O hotărâre recentă conferă Transelectrica un instrument suplimentar pentru a putea decupla, cu notificare prealabilă, anumiți consumatori de la rețea, dacă situația o impune, cu scopul de a menține echilibrul.
În acest context, bateriile prosumatorilor se dovedesc a fi o resursă adițională cu un rol important, în special în orele de vârf. Cele aproximativ 630 MW livrate joi seară din stocare arată potențialul acestora, chiar dacă nu pot înlocui producția continuă a unei unități nucleare. Oprirea Unității 2 de la Cernavodă impune mobilizarea tuturor resurselor disponibile.
Sursa: Digi24
