Diverse

Referendumul din București, inclus doar parțial, prin amendament la bugetul 2026

Referendumul din București, inclus doar parțial, prin amendament la bugetul 2026

Parlamentul adoptă amendamentul care limitează aplicarea referendumului pentru București: doar 85% din impozitele pe venit vor reveni Primăriei Generale în 2026

Decizie surprinzătoare în Parlament, în contextul dezbaterilor legate de autonomia și gestionarea finanțelor capitalei. Comisiile reunite de buget-finanțe au aprobat joi un amendament la legea bugetului pentru anul 2026, care limitează, pentru început, aplicarea rezultatelor referendumului organizat în mai 2024 în București. În esență, amendamentul prevede că doar 85% din impozitele pe venit colectate în București vor fi direcționate către bugetul Primăriei Generale, urmând ca restul să fie redistribuit către administrațiile de sector, limitând astfel autonomia financiară totală promisă în campania referendară.

Contextul referendumului și promisiunea de reîmpărțire financiară

Referendumul din mai 2024, inițiat de fostul primar general Nicușor Dan, a fost un moment esențial pentru bucureșteni, care au fost întrebați dacă sunt de acord ca repartizarea impozitelor și taxelor între Primăria Capitalei și primăriile de sector să fie stabilită de către Consiliul General al Municipiului București. Actualii alegători au răspuns afirmativ în proporție de 64,39%, semnalând dorința de a avea mai multă control asupra fondurilor locale.

Cu toate acestea, amendamentul recent adoptat schimbă radical aplicabilitatea referendumului, limitând efectele deciziei doar la impozitele pe venit. Propunerea a fost inițiată de deputatul Cătălin Drulă, membru USR, și a fost aprobată cu 32 de voturi în cadrul comisiilor de buget-finanțe. Deși decizia vizează doar anul 2026, ea reprezintă un prim pas spre implementarea dorinței exprimate de bucureșteni, dar într-o formă parțială.

Impactul și următorii pași legislative

Cătălin Drulă a spus pe rețelele sociale că „A trecut un amendament la buget, un prim pas pentru implementarea referendumului pentru București. Doar pe 2026 și doar pentru o parte din venituri. Următorul pas: adoptarea legii inițiate de mine, pentru o soluție permanentă așa cum au votat bucureștenii.” Această declarație evidențiază intenția legislativă de a transforma, pe termen lung, rezultatele referendumului într-o soluție durabilă pentru finanțarea localei.

Pe de altă parte, procedura legislative a avut și un hop la Senat, unde legea inițiată de Drulă a trecut tacit, adică fără o dezbatere formală în comisii. Aceasta înseamnă că, în termen de 60 de zile de la inițiere, proiectul a fost aprobat implicit, urmând să ajungă în dezbaterea Camerei Deputaților. În fața acestui pas, fostul politicienc a făcut apel către majoritatea parlamentară, PNL și PSD, să susțină legislația pentru a finaliza procesul de aprobare rapid, pentru a evita blocaje și amânări.

Perspectiva pe termen lung: o luptă pentru autonomie financiară a Bucureștiului

Dezbaterea despre modul în care Bucureștiul își gestionează bugetul a fost de mult timp un subiect sensibil, unde interesele politice și necesitatea de a asigura finanțarea eficientă a capitali, se întrepătrund adesea. Promisiunea referendumului a fost percepută de mulți drept o oportunitate de a consolida autonomia financiară a Primăriei Generale, însă amendamentul recent indică o abordare restrictivă, cel puțin pentru început.

Implementarea unei legi permanente, în concordanță cu votul bucureștenilor, depinde acum de deznodământul procesului legislativ. Momentan, în timp ce se caută soluții pentru o reformă durabilă, bucureștenii vor trebui să se mulțumească cu un procent limitat din impozitele locale care vor ajunge la bugetul Primăriei Generale în 2026, într-o încercare de a găsi echilibrul între gestionarea responsabilă a finanțelor și respectarea voinței populației.

Între timp, discuțiile despre modul în care municipiul poate avea o autonomie reală continuă în cercul decizional, fiind alimentate și de alte inițiative legislative, precum și de presiunea exercitată de cetățeni. Rămâne de văzut dacă, în anii următori, Bucureștiul va putea obține o finanțare mai directă și mai echitabilă, care să susțină dezvoltarea durabilă a capitalei.

Sursa: Buletin.de