Conform Economica: Activele statului depășesc 2.100 de miliarde de lei, dar lichiditățile sunt mult mai mici
Patrimoniul instituțiilor publice din România a atins, la sfârșitul anului trecut, suma impresionantă de 2.159,3 miliarde de lei. Potrivit bilanțului anual întocmit de Ministerul Finanțelor, această valoare este compusă în majoritate din active fixe corporale, care includ clădiri, infrastructură, terenuri și echipamente. Cu toate acestea, suma disponibilă imediat, în conturi, este mult mai redusă.
Deficitul între active și datorii, o realitate contabilă
La 31 decembrie 2025, instituțiile publice înregistrau datorii totale de 1.603,6 miliarde de lei. Raportul dintre active și datorii se situează la 74,3%, ceea ce înseamnă că pentru fiecare 100 de lei de active, statul avea aproximativ 74,3 lei în obligații. Capitalurile proprii, care reflectă diferența dintre active și datorii, totalizează 555,7 miliarde de lei, reprezentând 25,7% din totalul activelor.
Ce înseamnă datoria publică față de totalul obligațiilor statului
Este esențial de subliniat că totalul datoriilor din bilanțul instituțiilor publice nu corespunde direct cu datoria publică calculată conform metodologiei europene, cea de tip Maastricht. Aceasta din urmă este un indicator statistic consolidat, care exclude anumite elemente și relații inter-instituționale. Astfel, în timp ce totalul datoriilor contabile ale instituțiilor publice se ridica la 1.603,6 miliarde de lei la finalul anului 2025, datoria publică în sens Maastricht era de aproximativ 1.137 miliarde de lei, adică 59,3% din Produsul Intern Brut.
În bilanțul public, activele fixe corporale domină structura activelor, ajungând la 1.519,6 miliarde de lei, adică 70,4% din total. Acestea reprezintă patrimoniul fizic al statului și nu pot fi transformate rapid în lichidități. Activele necurente însumează 1.607,7 miliarde de lei (74,5% din total), în timp ce activele curente, care includ disponibilitățile și creanțele, sunt de 551,6 miliarde de lei. Dintre acestea, disponibilitățile se ridicau la 251,2 miliarde de lei, iar creanțele curente la 241 de miliarde de lei. Chiar și luate împreună, aceste sume nu reprezintă bani total la dispoziția Guvernului, deoarece disponibilitățile sunt dispersate între diverse instituții, iar creanțele sunt sume de încasat.
Pe partea de obligații, datoriile pe termen lung reprezintă o pondere semnificativă, ajungând la 1.207 miliarde de lei, adică 75,3% din totalul datoriilor. Datoriile necurente cumulează 1.268,8 miliarde de lei (79,1%), iar cele curente sunt de 334,8 miliarde de lei. Această structură arată o dominanță a obligațiilor pe termen lung în finanțele publice. Datoriile din bilanțul agregat includ, pe lângă împrumuturi, și alte tipuri de obligații, precum datorii comerciale, salarii și contribuții restante, provizioane și venituri în avans. Bilanțul oferă, așadar, o imagine contabilă detaliată, dar pentru evaluarea sustenabilității finanțelor publice în context european, indicatorul relevant rămâne datoria publică calculată conform criteriilor de la Maastricht.
Sursa: Economica
