Pe 4 aprilie 2026, credincioșii ortodocși din România marchează Sâmbăta lui Lazăr, o zi cu semnificație profundă în calendarul religios, care prelungește pregătirile pentru sărbătoarea Învierii Domnului. Această zi, cunoscută pentru povestea biblică a miracoului învierii, are o importanță specială în spiritul credinței ortodoxe, fiind considerată ultima oportunitate de a respecta anumite rânduieli înainte de intrarea în Săptămâna Patimilor.
Sâmbăta lui Lazăr, numită și „Sâmbăta înainte de Duminica Floriilor”, comemorează una dintre cele mai mari minuni săvârșite de Iisus Hristos, în Betania, înainte de Învierea Sa. În relatarea biblică, Lazăr, fratele Martei și Mariei, murise de patru zile, iar în fața durerii apropiaților săvârșește un miraculoas act de viață, revenind la viață la chemarea Mântuitorului.
Evenimentul este perceput ca un triumf al vieții și o demonstrație clară a puterii divine, ce depășește Firea umană. Când Lazăr iese din mormânt, în fața celor adunați, mesajul central transmis credincioșilor este acela că moartea nu este sfârșitul definitiv și că credința autentică poate deschide calea spre mântuire.
Această sărbătoare pregătește sufletul pentru cele ce vor urma în Săptămâna Mare, fiind un moment de reflecție și rugăciune, dar și de consolidare a credinței și a legăturii cu divinitatea. Preotul Dan Damaschin explică că această zi nu trebuie redusă la o simplă comemorare, ci trebuie trăită ca o ocazie de curățare interioară și reafirmare a valorilor spirituale.
Postul, ca formă de pregătire spirituală, capătă un caracter mai profund de Sâmbăta lui Lazăr. Credincioșii sunt încurajați să fie mai responsabili în modul în care trăiesc această perioadă, să acorde atenție nu doar alimentației, ci și gândurilor și faptelor, pentru a se apropia de divinitate.
Un obicei tradițional remarcabil este pregătirea plăcintelor de post, denumite „plăcintele lui Lazăr”. Acestea, împărțite rudelor sau celor aflați în nevoie, simbolizează generozitatea și solidaritatea. La acestea se adaugă obiceiul colindatului, practicat în zonele rurale, cunoscut sub numele de „Lăzărelul”, când copiii merg din casă în casă, interpretând cântece și primind daruri simbolice, precum ouă sau dulciuri.
De asemenea, credincioșii sunt sfătuiți să evite activitățile zgomotoase și petrecerile, întrucât perioada se concentrează pe reculegere și reflecție. Începând cu Duminica Floriilor, slujbele pentru pomenirea celor adormiți sunt suspendate, astfel încât credincioșii să se dedice aproape exclusiv pregătirii sufletești.
Credincioșii sunt atenționați că Sâmbăta lui Lazăr reprezintă ultima zi pentru pomeniri sau parastase pentru cei plecați, întrucât din Duminica Floriilor nu se mai oficiază astfel de slujbe. În plus, se recomandă evitarea distracțiilor și a activităților lumești, pentru a se focaliza pe dimensiunea spirituală a Postului Mare.
Înăuntrul comunităților religioase, se insistă pe responsabilitatea fiecăruia de a-și trăi perioada de pregătire cu sobrietate și seriozitate, pentru a se apropia în mod sincer de valorile credinței ortodoxe. Astfel, credincioșii își pot întări legătura cu Dumnezeu și cu obiceiurile tradiționale, fiind invitați să își dedice timpul rugăciunii, postului și faptelor bune.
Cea mai recentă adresare a Bisericii Ortodoxe evidențiază importanța respectării acestor tradiții și a limitării activităților mondene, în așteptarea momentului mult așteptat al Învierii. Conform datelor oficiale, până la sărbătoarea Paștelui din acest an, credincioșii trebuie să urmeze aceste reguli și să participe la slujbele de pregătire, începând cu Duminica Floriilor, 5 aprilie.
Sursa: Digi24
