Conform HotNews: Pacienții români continuă să suporte o povară financiară semnificativă atunci când au nevoie de servicii medicale, aproape 28% din cheltuielile totale de sănătate provenind din surse private. Plățile directe din buzunarul propriu reprezintă a doua cea mai importantă sursă de finanțare a sistemului sanitar, după contribuțiile obligatorii la asigurările sociale de sănătate (CASS). Aceasta este una dintre concluziile principale ale raportului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, ediția a II-a, realizat de Academia de Studii Economice (ASE) cu sprijinul Rețelei de Sănătate Regina Maria.
Finanțarea sistemului de sănătate: surse și ponderi
Anul trecut, numărul românilor care au plătit CASS a depășit pentru prima dată pragul de 50% din populație, ajungând la 9.664.268 de persoane. Ponderea contribuțiilor obligatorii în finanțarea sistemului de sănătate a crescut de la 42,5% în 2023 la 51,2% în 2025. Autorii studiului subliniază că această evoluție contrazice percepția publică frecventă conform căreia veniturile din CASS ar fi suficiente sau ar fi deturnate din scopul lor. În realitate, contribuțiile obligatorii acoperă doar aproximativ jumătate din cheltuielile curente cu sănătatea, iar potențialul de finanțare al acestei surse este încă subvalorificat.
Structura sumelor care au compus Fondul Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate în 2025 arată o dominanță a CASS (65,46 miliarde de lei, 51,15%). Urmează bugetul de stat al Ministerului Sănătății (12,45 miliarde de lei, 9,73%), iar apoi subvențiile de la buget (6,40 miliarde de lei, 5%) și taxa clawback (5,99 miliarde de lei, 4,69%). Sursele private, precum plățile din buzunar, abonamentele și asigurările private, completează tabloul finanțării, atingând un total de peste 35,7 miliarde de lei.
Povara plăților directe rămâne ridicată
Conform raportului, povara financiară suportată direct de pacienți la momentul accesării serviciilor medicale se menține la un nivel ridicat. Aproape 28% din cheltuielile cu sănătatea provin din surse private, incluzând plăți directe, abonamente de sănătate și asigurări private. Plățile directe efectuate de pacienți se clasează pe a doua poziție ca importanță în finanțarea sistemului, după CASS. Cele mai mari sume se îndreaptă către medicamente și servicii ambulatorii, inclusiv cele stomatologice.
Valoarea estimată a plăților directe din buzunarul pacienților în 2025 este de 33,64 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 13,4% față de 29,66 miliarde de lei în 2023. Cu toate acestea, ponderea acestor plăți în cheltuiala totală cu sănătatea a înregistrat o ușoară scădere, de la 29,9% în 2023 la 26,28% în 2025, un semnal favorabil, dar care nu elimină îngrijorarea autorilor studiului privind povara financiară importantă asupra pacienților români, comparativ cu alte state europene.
Evoluția abonamentelor și a asigurărilor private
În paralel, valoarea abonamentelor de sănătate a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 1,44 miliarde de lei în 2025, față de 965 de milioane de lei în 2023 (+49,1%). Asigurările private de sănătate au urcat la 633 de milioane de lei, comparativ cu 458 de milioane de lei în 2023 (+38,2%). Chiar și așa, aceste surse private, împreună, reprezintă doar 1,61% din totalul cheltuielilor cu sănătatea, indicând un rol încă modest în finanțarea sistemului.
Bugetul sănătății și consecințele reformei
Subvențiile de la bugetul de stat către Fondul Național Unic al Asigurărilor de Sănătate au scăzut considerabil, de la 8,94 miliarde de lei în 2023 la 6,40 miliarde de lei în 2025, reflectând o reducere a dependenței de aceste fonduri. Ponderea lor în totalul cheltuielilor cu sănătatea s-a diminuat de la 9,0% la 5,0%.
Un efect secundar al reformei din anul precedent, prin care 8 categorii de asigurați au fost eliminate din lista celor exceptate de la plata CASS, a fost creșterea numărului de persoane neasigurate la 2,92 milioane (15,3% din populație), cu 511.000 mai mult decât în 2024. Raportul subliniază că peste 95% dintre aceștia sunt sub 60 de ani și aparțin populației active, nu categoriilor vulnerabile, care rămân protejate prin exceptare. Autorii recomandă ca protecția categoriilor vulnerabile să fie finanțată explicit prin transferuri de la bugetul de stat, pentru a evita erodarea veniturilor fondului de asigurări. Adeziunea la asigurarea voluntară în sistemul CASS a rămas modestă, doar 4,6% dintre foștii coasigurați optând pentru plata acesteia. În total, 327.351 de persoane plătesc voluntar CASS, o creștere de 120.000 față de anul precedent.
Sursa: HotNews
