În apropierea sărbătorilor pascale, preparatele tradiționale devin din ce în ce mai solicitate, iar pasca ocupă un loc de frunte pe mesele românilor. Gustul autentic și rețetele transmise din generații fac din acest desert simbolul principal al sărbătorilor de Paște. Bucătarul Sorin Haiduc a dezvăluit pentru cititori care sunt secretele unui desert reușit, fie că vorbim de varianta clasică cu aluat pufos sau cea fără aluat, rapid de pregătit.
Rețete tradiționale pentru pască, cu aluat pufos
Pregătirea unei paste tradiționale începe cu aluatul, elementul definitoriu pentru textura delicată a desertului. Pentru aluat, se amestecă 250 de grame de făină cu o linguriță de drojdie uscată, 40 de grame de zahăr și un praf de sare. La compoziție se adaugă un ou, 120 de mililitri de lapte călduț și 40 de grame de unt topit. Frăgezii se frământă până devine moale și omogenă, apoi se lasă la dospit pentru aproximativ o oră. În tot acest timp, aluatul își dublează volumul și capătă aerare, specifică pascăi tradiționale.
Crema de brânză, componenta esențială pentru gust, se prepara din aproximativ 700 de grame de brânză dulce de vaci bine scursă. Se amestecă cu 150 de grame de zahăr, trei ouă, 100 de grame de smântână și 50 de grame de unt topit. Aromatizată cu coajă rasă de lămâie și extract de vanilie, crema poate fi îmbogățită cu stafide hidratate, dacă preferințele impun. După ce aluatul a crescut, acesta se întinde și se aşază în tavă, iar deasupra se toarnă crema uniform, fiind apoi coaptă în cuptor la 170-180 de grade Celsius pentru aproximativ 50 de minute.
Pasca trebuie să se răcească încet, cu ușa cuptorului întredeschisă, pentru a evita crăparea și a păstra textura aerată. În funcție de preferințe, se pot ajusta cantitățile de zahăr sau aromele, precum apa de flori de portocal sau coajă de portocală confiată, pentru un gust mai rafinat.
Varianta rapidă, fără aluat
Pentru cei cărora timpul le lipseste, o variantă mai simplă și mai rapidă reprezintă pasca fără aluat. Se folosește o tavă tapetată cu hârtie de copt, iar compoziția constă din 700 de grame de brânză de vaci, bine pasată, amestecată cu patru ouă, 150 de grame de zahăr și 200 de grame de smântână grasă. Aromele de vanilie, coaja de lămâie și un praf de sare completează gustul. Opțional, se pot adăuga stafide hidratate, pentru un plus de savoare.
Această pască se coace la aceeași temperatură ca varianta clasică, pentru aproximativ 45-55 de minute. După coacere, se lasă să se răcească complet, apoi se păstrează în frigider pentru cel puțin câteva ore sau peste noapte, pentru o textură cremoasă și bine închegată.
Sfaturi pentru o rețetă reușită
Secretul unei paste bune constă în câteva detalii esențiale. Brânza de vaci trebuie să fie bine scursă, astfel încât conținutul de zer să nu afecteze consistența preparatului final. Timpul de coacere trebuie respectat cu strictețe pentru a evita uscarea desertului. În plus, pentru o consistență mai fină, compoziția se poate mixa pentru a obține o cremă omogenă și delicată.
Bucătarii recomandă ajustarea gustului după preferințe, adăugând unt topit pentru o textură mai cremoasă sau smântână pentru gust bogat. O variantă modernă poate include bucăți de ciocolată neagră, pentru cei care preferă aromele intense. În ceea ce privește decorul, unele rețete includ împletituri din aluat sau modelaje decorative pe margine, pentru un aspect stilizat de Paște.
Pe 16 aprilie 2023, Se încheie procesul de pregătire pentru cea mai importantă sărbătoare religioasă din anul creștin, iar mesele românilor vor fi îmbogățite cu pasca, un simbol al tradiției, al speranței și al păcii pentru noul an.
Sursa: Digi24
