Conform Digi24: Federația Națională Mine Energie, prin vocea președintelui Dumitru Pîrvulescu, avertizează asupra riscurilor majore pentru securitatea energetică a României, în contextul politicii de reducere accelerată a capacităților pe cărbune. Oficialul a declarat miercuri, într-o intervenție la Digi24, că menținerea unor grupuri pe cărbune în funcțiune este esențială pentru stabilitatea Sistemului Energetic Național, cel puțin până la dezvoltarea noilor capacități de producție.
Alarmă privind securitatea energetică națională
Dumitru Pîrvulescu a subliniat că decizia de a renunța rapid la centralele pe bază de cărbune nu ia în calcul realitățile actuale ale pieței energetice și ale nevoii de energie stabilă. Conform acestuia, România se confruntă deja cu dificultăți tot mai mari în asigurarea necesarului de energie, iar închiderea prematură a unor surse considerate de bază ar putea accentua aceste probleme.
El a precizat că, până la finalizarea proiectelor esențiale pentru diversificarea și consolidarea capacităților de producție, grupurile pe cărbune rămân o componentă vitală a sistemului. Siguranța funcționării Sistemului Energetic Național depinde, în mare măsură, de menținerea acestora în stare operațională, oferind o bază energetică fiabilă.
Cernavodă, pilonul stabilității energetice pe termen lung
Președintele Federației Naționale Mine Energie a indicat clar necesitatea demarării și finalizării proiectelor strategice în domeniul energetic. Un exemplu elocvent, subliniat de Pîrvulescu, este construirea reactoarelor 3 și 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă.
„Până nu vom face reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, nu vom avea energie stabilă”, a afirmat Dumitru Pîrvulescu, punctând astfel importanța acestui proiect pentru asigurarea independenței și stabilității energetice a țării pe termen lung. Extinderea capacității nucleare este văzută ca o soluție fundamentală pentru a compensa pierderea generatoarelor pe cărbune și pentru a garanta un flux constant de energie, independent de fluctuațiile pieței sau de factorii meteorologici.
Perspective și necesități imediate
Criticile aduse politicii energetice actuale se concentrează pe ritmul prea alert al tranziției, fără a se pune în prim-plan asigurarea unor alternative viabile și suficient de puternice. Specialiștii din domeniu, precum și reprezentanții sindicatelor miniere, au semnalat în repetate rânduri că o astfel de abordare, deși corectă din perspectiva obiectivelor de mediu pe termen lung, nu este sustenabilă pe termen scurt și mediu pentru România.
Lipsa unor investiții masive și rapide în surse de energie regenerabilă capabile să preia sarcina lăsată de centralele pe combustibili fosili, precum și întârzierea proiectelor nucleare, creează un vid energetic potențial periculos. Astfel, discuțiile în spațiul public se vor concentra probabil pe găsirea unui echilibru între obiectivele de decarbonizare și imperativul asigurării securității energetice naționale, o provocare complexă pentru autorități și operatorii din domeniu.
Sursa: Digi24
