Conform Ziarul Financiar: Economia privată românească este sufocată de o administrație considerată de mulți ca fiind una „fanariotă”, incapabilă să genereze progres și focalizată pe colectarea de resurse în loc să stimuleze dezvoltarea. Situația actuală sugerează că sectorul privat a devenit, în practică, un prizonier al statului și al birocrației sale excesive.
Investiții blocate de rigiditatea administrativă
Corupția și ineficiența sistemului administrativ creează obstacole majore pentru antreprenorii români. Așteptările ca instituțiile statului să fie umplute cu resurse, prin diverse metode, subminează orice tentativă de reformă autentică. Acest mediu descurajează investițiile și frânează inovația, transformând mediul de afaceri într-un teren minat.
Situația este exacerbată de lipsa predictibilității legislative și de fluctuațiile nejustificate ale politicilor economice. Firmele se confruntă constant cu noi reglementări, taxe neprevăzute și un sistem fiscal complex, care necesită resurse considerabile pentru a fi navigat corect. Această presiune constantă distrage atenția și capitalul de la activitățile de producție și de creare de valoare.
Taxarea excesivă și lipsa de stimulative
Criticii susțin că statul român aplică o politică de taxare excesivă, fără a oferi în schimb servicii publice de calitate sau un climat de afaceri propice. În loc să creeze un ecosistem în care companiile să poată prospera și să contribuie organic la buget, accentul pare să fie pus pe extragerea maximă de resurse. Acest lucru se reflectă în numărul mare de inspecții fiscale și în amenzile substanțiale aplicate pentru abateri minore.
Se observă o lipsă acută de mecanisme de stimulare a investițiilor private, în special în sectoare strategice. Programele de finanțare guvernamentale sunt adesea percepute ca fiind greoaie, greu accesibile și, uneori, însoțite de condiționalități obscure. Antreprenorii se simt adesea lăsați pe cont propriu în fața provocărilor economice.
O administrație cu mentalitate de colecționar
Mentalitatea „fanariotă” la care se face referire descrie o administrație care prioritizează colecția de venituri în detrimentul creșterii economice pe termen lung. În loc să faciliteze activitatea economică și să creeze un mediu de afaceri prietenos, instituțiile statului par a fi mai preocupate de a-și „umple cutiile de pantofi”, o metaforă pentru colectarea de resurse prin diverse mijori, inclusiv cele neortodoxe.
Această abordare creează un cerc vicios: companiile care reușesc să supraviețuiască în acest climat devin mai reticente în a-și extinde afacerile sau a crea noi locuri de muncă. Teama de a atrage atenția nedorită a autorităților sau de a fi subiectul unor verificări arbitrare devine o constantă. Rezultatul este o economie stagnantă, incapabilă să atingă potențialul maxim.
Guvernul a anunțat recente modificări la Codul Fiscal, intrând în vigoare de la 1 ianuarie 2024, modificări care ridică noi semne de întrebare privind eficiența și impactul pe termen lung asupra mediului de afaceri.
Sursa: Ziarul Financiar
