Conform BBC: America Latină în fața unui „Super El Nino”
Guvernele din America Latină se pregătesc pentru un fenomen climatic sever, cu predicții alarmante din partea oamenilor de știință privind intensitatea fenomenului El Nino din acest an. Președintele Peruului, Keiko Fujimori, a inclus în primele sale priorități combatingerea insecurității și pregătirea pentru El Nino, subliniind necesitatea unui plan de contingență național axat pe prevenție. Alături de Peru, țări precum Columbia, Mexic și Ecuador au anunțat deja măsuri pentru a face față potențialelor urgențe climatice.
„Furtuna perfectă” climatică
Potrivit Centrului pentru Predicția Climei din SUA, există o probabilitate de 81% ca un El Nino foarte puternic să se manifeste între octombrie și decembrie anul acesta. Unii experți îl numesc deja „Super El Nino” datorită potențialului său de a fi printre cele mai intense evenimente înregistrate istoric, începând cu anii 1950. „Impacturile se vor resimți și în 2027, cele mai grave urmând să apară anul viitor”, avertizează doctorul Angel Adames, profesor la Universitatea din Wisconsin-Madison. Acesta anticipează că efectele, precum schimbările în regimul precipitațiilor și valurile de căldură, vor fi din ce în ce mai pronunțate.
Fenomenul El Nino, caracterizat prin încălzirea apelor suprafeței oceanului în Pacificul tropical central, apare la intervale neregulate, de obicei la fiecare 2-7 ani. Când temperatura suprafeței apei depășește cu 1,5°C media istorică, se consideră un episod El Nino normal, care poate dura între 9 și 12 luni. În acest an, o combinație rară de factori, inclusiv slăbirea vânturilor alizee, care în mod normal aduc ape reci din adâncuri spre coastele Peruului și Ecuadorului, și alte anomalii meteorologice precum retroalimentarea ocean-atmosferă și schimbările în termoclină, au contribuit la intensificarea fenomenului. Adames sugerează că și încălzirea globală joacă un rol în această amplificare, făcând ca efectele „canonice” ale El Nino – secete, valuri de căldură și ploi torențiale – să fie mai severe.
Impacturi regionale variate
În America de Nord, Mexicul se poate aștepta la un iarnă cu furtuni mai intense în nord, dar și la perioade de secetă și căldură sporită în sud-est. În același timp, Pacificul sudic din Mexic ar putea fi afectat de uragane mai puternice. America Centrală, în special „coridorul secetei” din Guatemala, Honduras, El Salvador și Nicaragua, riscă secete prelungite, în timp ce Costa Rica și Panama pot experimenta valuri de căldură neobișnuite. În zona Caraibelor, secetele sunt de asemenea anticipate, afectând agricultura și accesul la apă potabilă. „Valurile de căldură sunt adesea cele mai letale fenomene meteorologice”, atrage atenția Adames, subliniind că mai multe persoane mor din cauza căldurii decât din alte evenimente meteorologice.
America de Sud prezintă un tablou mai complex. În Peru și Ecuador, „El Nino costero” va aduce ploi torențiale, inundații și alunecări de teren, afectând, de asemenea, industria pescuitului din cauza încălzirii apei. Unele regiuni din Peru și Bolivia ar putea suferi de secetă severă, punând în pericol agricultura. Columbia, Venezuela și nordul Braziliei se confruntă cu riscul de secetă, ceea ce ar putea duce la scăderea nivelului râurilor și la limitarea producției de energie hidroelectrică. Pe de altă parte, sudul Braziliei, Uruguay, Paraguay, nordul Argentinei și Chile ar putea beneficia de ploi mai intense, benefice agriculturii, însă, dacă acestea devin excesive, pot provoca inundații devastatoare.
În ceea ce privește sezonul de uragane, El Nino tinde să slăbească formarea ciclonilor în Atlantic, oferind o oarecare ușurare regiunilor din Caraibe, estul Mexicului și Statele Unite. Cu toate acestea, pe coastele Pacificului din America Centrală și Mexic, numărul și intensitatea uraganelor ar putea crește, amintind de evenimente precum uraganul Pauline din 1997. Pe lângă impacturile climatice, Adames menționează și tensiunile geopolitice, precum războiul din Orientul Mijlociu, care afectează prețul și disponibilitatea îngrășămintelor, exacerbând riscurile pentru sectorul agricol.
Măsuri de pregătire și avertismente
Guvernele din regiune au început să anunțe măsuri de pregătire. În Peru, se vizează curățarea râurilor, construirea de apăraturi și protecția bazinelor hidrografice, alături de asigurarea aprovizionării cu alimente, apă și medicamente în zonele vulnerabile. În Columbia, președintele Gustavo Petro a decretat stare de urgență și a alocat fonduri pentru Unitătea Națională pentru Gestionarea Riscului de Dezastre, deși o parte a decretului a fost suspendată de Consiliul de Stat. În Mexic, președintele Claudia Sheinbaum a ordonat emiterea de alerte de ploaie pe telefoanele mobile ale rezidenților din zonele cu risc și a dispus instalarea de posturi de comandă în toate statele pentru monitorizarea situației.
Experții subliniază importanța educației publice despre fenomenul El Nino și impacturile sale, precum și necesitatea ca cetățenii să fie informați și pregătiți pentru eventualele dezastre naturale. „Trebuie să avem o mentalitate de pregătire, pentru că trăim vremuri foarte dificile”, afirmă Adames, recomandând prudență în gestionarea resurselor, în special a alimentelor, pe fondul imprevizibilității situației.
Sursa: BBC
